Noul preşedinte al Taiwanului cere Chinei „să înceteze intimidările militare”

Noul preşedinte al Taiwanului, Lai Ching-te, a depus luni jurământul la palatul prezidenţial din Taipei, alături de vicepreşedinta Hsiao Bi-khim, într-o ceremonie de la care s-au difuzat imagini video oficiale. În discursul de învestitură, Lai a cerut Chinei „să înceteze intimidările politice şi militare împotriva Taiwanului”. Ca şi predecesoarea sa, Tsai Ing-wen, Lai provine din Partidul Democratic Progresist (PDP) şi este de asemenea un promotor al independenţei faţă de China, descris însă drept „pragmatic”, potrivit AFP, preluată de Agerpres. El şi-a moderat atitudinea, susţinând statu-quoul, însă Beijingul - care revendică Taiwanul drept provincie a Chinei - îl consideră şi pe el un „separatist periculos”. Agenţia observă că în cei opt ani de mandat ai preşedintei Tsai, relaţiile între Taipei şi Beijing s-au deteriorat. Dialogul direct s-a întrerupt din 2016, iar Lai, care a încercat să îl reia ar putea fi respins de partea chineză, apreciază AFP, pe baza opiniilor unor experţi. În discursul de la învestitură, urmărit cu atenţie tocmai pentru a afla ce poziţie are noul preşedinte, Lai a cerut Chinei „să înceteze intimidările politice şi militare împotriva Taiwanului”, să îşi asume alături de insula independentă de facto răspunderea faţă de omenire „de a menţine pacea şi stabilitatea în Strâmtoarea Taiwan şi în întreaga regiune” şi să urmărească „eliberarea lumii de teama războiului”. El le-a mulţumit compatrioţilor săi că au rezistat influenţei „forţelor externe” şi „au apărat cu hotărâre democraţia”. Lai a subliniat importanţa întăririi apărării „în faţa numeroaselor ameninţări şi tentative de infiltrare”. La ceremonie au fost invitate 51 de delegaţii străine, inclusiv din SUA, Japonia şi Canada. Taiwanul, care încearcă să obţină o recunoaştere diplomatică mai largă, a invitat opt şefi de stat; în prezent, Taipeiul are doar 12 aliaţi pe scena internaţională. Noul preşedinte are probleme şi pe plan intern. PDP a pierdut majoritatea parlamentară, ceea ce va îngreuna adoptarea reformelor pe care le doreşte. El a promis majorarea salariilor, reducerea importurilor şi creşterea numărului de locuinţe sociale. La sfârşitul ceremoniei, Lai şi vicepreşedinta Hsiao - fostă ambasadoare de facto a Taiwanului în Statele Unite - au cântat alături de participanţi melodii pop şi au dansat pe scenă alături de artişti.

Galerie Foto Situație scăpată de sub control în Noua Caledonie, care arată ca după război. Macron a convocat iar Consiliul de Securitate

Președintele francez Emmanuel Macron a convocat luni o nouă ședință a consiliului de apărare și securitate pentru a discuta despre violențele din Noua Caledonie. Acolo au fost trimiși din Franța o mie de polițiști care au spart 76 de baricade rutiere ale protestatarilor. Drumul spre aeroport este încă blocat, iar 3.200 de persoane nu pot ajunge acolo. Consiliul de securitate este convocat de Macron pentru a treia oară în mai puțin de o săptămână, scrie The Guardian. La cele două de dinainte, s-a luat decizia de a se declara stare de urgență și apoi de a trimite întăriri pentru a ajuta forțele guvernamentale să restabilească ordinea. Duminică, forțele franceze au spart zeci de baricade în încercarea de a debloca drumul principal către aeroport. Autoritățile spun că aproximativ 230 de persoane au fost reținute, în timp ce aproximativ 3.200 de persoane sunt fie blocate în Noua Caledonie, fie nu se pot întoarce în arhipelag. 600 de polițiști și paramilitari puternic înarmați au participat duminică la o operațiune de deblocare a drumului de 60 de kilometri de la capitala Noumea la aeroport, au declarat autoritățile. „Ordinea va fi restabilită indiferent de costuri”, a declarat înaltul comisar al guvernului francez Louis Le Franc reporterilor din Noumea. Dacă separatiștii „vor să folosească forța, riscă tot ce e mai rău”, a avertizat el. Vineri, premierul Gabriel Attal s-a întâlnit cu liderii partidelor parlamentare pentru a discuta despre criză, în special dacă să prelungească sau nu starea de urgență peste cele 12 zile inițiale. În acest sens ar fi necesară o aprobare atât a Adunării Naționale a Camerei Inferioare, cât și a Senatului Camerei Superioare. El a spus că „situația de acolo este profund îngrijorătoare”, după protestele în care noaptea au avut loc incendii și jafuri. Protestatarii au incendiat vehicule, sedii de firme și clădiri publice și au preluat controlul asupra drumului principal către Aeroportul Internațional La Tontouta, care a fost forțat să se închidă zborurilor comerciale. Grupul de activiști care conduce protestele în teritoriul francez, CCAT, a declarat luni că blocajele vor continua, dar le-a cerut protestatarilor să fie pașnici. De două zile Australia a cerut aprobarea autorităților franceze pentru a trimite un zbor de evacuare în Noua Caledonie pentru a lua turiștii blocați în hoteluri. Este vorba despre aproximativ 300 de australieni. Și avioane din Noua Zeelandă așteaptă permisiunea din partea autorităților franceze pentru a-și aduce acasă cetățenii, a declarat ministrul de externe al Noii Zeelande, Winston Peters. Protestele au izbucnit săptămâna trecută, declanșate de furia în rândul populației indigene kanak față de un amendament constituțional aprobat în Franța. Noua lege, adoptată marți de parlamentarii francezi, le va permite rezidenților francezi care locuiesc în Noua Caledonie de peste 10 ani să voteze în cadrul alegerilor provinciale, iar unii lideri locali se tem că această modificare va dilua votul indigenilor Kanak. Șase oameni au fost uciși în timpul revoltelor, trei dintre ei fiind tineri indigeni kanak și doi ofițeri de poliție. O a șasea persoană a fost ucisă sâmbătă în timpul unei lupte între două grupuri la un baraj rutier, a declarat poliția franceză. Peste 150 sedii de companii au fost jefuite și arse.

Rusia anunță că va relua exporturile de benzină

Rusia a decis să suspende interdicţia temporară privind exporturile de benzină, deoarece piaţa este suficient aprovizionată, a anunţat luni publicaţia rusă RBC, citând surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul, transmite Reuters. Ministerul Energiei a confirmat informaţia, susţin sursele. De la 1 martie, autorităţile de la Moscova au interzis exporturile de benzină, pentru o perioadă de şase luni, pentru a asigura aprovizionarea pieţei interne. Acest embargou nu se aplică ţărilor din Uniunea Economică Euroasiatică, care include şi Kazahstanul, precum şi altor ţări, cum este Mongolia, cu care Rusia are un acord interguvernamental privind livrările de carburanţi. „Interdicţia temporară privind exporturile de benzină, care a intrat în vigoare la 1 martie, va fi suspendată în urma saturării pieţei interne şi a finalizării lucrărilor de mentenanţă la rafinării”, precizează Ministerul Energiei, citat de RBC. Decizia de suspendare va fi publicată la începutul săptămânii, dar nu se ştie data exactă când va intra în vigoare, a informat publicaţia rusă. „Rafinăriile şi depozitele de combustibili au stocuri de benzină auto, ceea ce permite acoperirea completă a pieţei interne. În data de 15 mai, stocurile se situau la 2,1 milioane de tone de benzină auto şi 3,4 milioane de tone de motorină”, arată datele Ministerului Energiei. De obicei, Rusia este un exportator net de carburant şi un furnizor pentru pieţele internaţionale, însă perturbarea activităţilor rafinăriilor a forţat companiile petroliere ruseşti să recurgă la importuri.

Viitorul preşedinte interimar al Iranului - Mohammad Mokhber: istoria şi caracterul său

După moartea tragică a fostului președinte iranian Ebrahim Raisi într-un accident de elicopter, Constituția iraniană prevede că prim-vicepreședintele Mohammad Mokhber, în vârstă de 68 de ani, va deveni președinte interimar. El va face parte dintr-un consiliu format din trei persoane, alături de președintele parlamentului și de șeful sistemului judiciar, care va organiza alegeri prezidențiale în următoarele 50 de zile. Mohammad Mokhber, născut pe 1 septembrie 1955, este un apropiat al liderului suprem al Iranului, Ayatollah Ali Khamenei, care are ultimul cuvânt în toate deciziile de stat. El a fost numit prim-vicepreședinte în 2021, odată cu alegerea lui Raisi ca președinte. Mokhber a fost însă și în echipa de oficiali iranieni care a vizitat Moscova în octombrie, unde au fost de acord să furnizeze rachete și drone armatei ruse, conform surselor Reuters. Anterior, Mokhber a fost șeful fondului de investiții Setad, un organism legat de liderul suprem al Iranului. În 2010, Uniunea Europeană l-a inclus pe Mokhber pe o listă de persoane și entități sancționate pentru presupusa sa implicare în "activități nucleare și rachete balistice", dar doi ani mai târziu a fost scos de pe listă. În același timp, Departamentul Trezoreriei SUA a adăugat Setad și 37 de companii supravegheate de acesta pe lista de entități sancționate. Setad, numit complet "Setad Ejraiye Farmane Hazrate Emam" sau "Sediul executiv pentru ordinul imamului", a fost creat la începutul Republicii Islamice din ordinele fondatorului său, Ayatollah Ruhollah Khomeini. Scopul său era de a gestiona și de a vinde proprietățile care ar fi fost abandonate în perioada haotică de după Revoluția Islamică din 1979 și de a îndreptății încasările către organizații de caritate.

Rusia a lansat atacuri cu drone și rachete asupra Ucrainei, soldate cu moartea mai multor persoane. Forțele ucrainene au doborât cu succes toate aparatele, inclusiv cele 29 de drone kamikaze Shahed, lansate de Moscova în timpul nopții.

Atacuri rusești cu drone și rachete asupra Ucrainei, precum și pierderi de vieți omenești în orașul Harkov În noaptea trecută, Rusia a lansat 29 de drone kamikaze Shahed în mai multe regiuni din Ucraina, potrivit anunțului forțelor aeriene ucrainene. Conform raportului furnizat de Kyiv Independent, toate aparatele au fost împiedicate de apărarea Ucrainei și nu au reușit să își atingă ținta. Cu toate acestea, atacurile au rezultat în pierderi de vieți omenești și distrugeri în zona de recreere a orașului Harkov. Potrivit primarului Igor Terehov, în afara orașului Harkov au fost înregistrate cel puțin cinci persoane ucise și alte 16 rănite în urma lovirilor aeriene rusești. El a mai adăugat că atacurile au avut loc într-o suburbie din apropiere, unde două rachete au lovit un centru de recreere, unde oamenii se relaxau. Corespondenții Reuters au confirmat distrugerea zonei de recreere și au descris o explozie puternică, urmată de o a doua după 15-20 de minute. În paralel, forțele rusești au mai lansat o rachetă balistică Iskander-M din Harkov, potrivit raportului citat. Pe lângă atacurile cu drone, Rusia a intensificat și atacurile asupra infrastructurii energetice a Ucrainei în ultimele luni, ținta fiind instalațiile critice. Apărarea Ucrainei a reușit să doboare toate dronele rusești lansate asupra regiunilor Odesa, Nikolaiev, Poltava și Liov. Cu toate acestea, consecințele complete ale atacurilor nu au fost încă stabilite. Guvernul ucrainean condamnă cu fermitate astfel de acțiuni agresive din partea Rusiei și a exprimat sprijinul pentru victimele acestor atacuri. De asemenea, o anchetă detaliată este în desfășurare pentru a aduce responsabilii în fața justiției. Situația din Ucraina rămâne una tensionată și se fac eforturi pentru a reduce conflictul și a menține pacea în regiune.

Atac asupra turiștilor din Afganistan revendicat de Statul Islamic: 3 spanioli uciși

Turiștii Spanioli și Cetățenii Afgani Uciși în Atacul Stat Islamic din Afganistan Gruparea jihadistă Stat Islamic (SI) a revendicat atacul sângeros care a avut loc vineri în Bamiyan, un oraș muntos din centrul Afganistanului. Trei turiști spanioli și trei cetățeni afgani au fost uciși în atac, iar o femeie spaniolă în vârstă de 82 de ani a fost grav rănită. Conform unui comunicat postat pe aplicația de mesagerie Telegram, SI susține că "luptători au tras cu mitraliere în turiști creștini și însoțitorii lor șiiți". Atacul a avut ca țintă un autobuz cu turiști din țările coaliției internaționale care luptă împotriva grupării Stat Islamic în Irak și Siria. Madridul a confirmat că cei trei spanioli uciși erau de origine catalană: o femeie, fiica ei și un bărbat în vârstă de 63 de ani. O femeie spaniolă în vârstă de 82 de ani a suferit răni grave în urma atacului. Această tragedie este primul atac al grupării Stat Islamic asupra unor turiști străini în Afganistan după revenirea talibanilor la putere în august 2021. Atacul s-a produs într-o zonă considerată relativ sigură, deși SI a fost activă în Afganistan în ultimii ani. Ministrul spaniol de externe, Jose Manuel Albares, a condamnat acest atac ca fiind un act de terorism și a promis să coopereze cu autoritățile afgane pentru a aduce vinovații în fața justiției. SUA și alte țări occidentale au ridicat nivelul de alertă pentru cetățenii lor care călătoresc în Afganistan și li-au cerut să evite deplasările în această țară, deoarece situația de securitate rămâne instabilă după preluarea puterii de către talibani.