Update 4 ore în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Maria Popescu
Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) reacționează la anunțul Ministerului Educației privind aprobarea unui ajutor de 60 de milioane de euro de la Comisia Europeană pentru 40.000 de studenți vulnerabili în 2026, subliniind însă că această sumă nu înlocuiește obligația Guvernului de a aloca prin Legea bugetului un fond real pentru burse și protecție socială, adaptat nevoilor actuale ale studenților.
Guvernul României a introdus prin Legea nr. 141/2025, adoptată în iulie, mai multe măsuri care reduc semnificativ sprijinul financiar pentru studenți. Printre acestea se numără scăderea valorii costului standard utilizat la constituirea fondului de burse de la 10% din salariul minim brut la 10% din salariul minim net și limitarea acordării burselor doar pe durata activității didactice, nu pe întreg anul calendaristic, cum era anterior.
De asemenea, studenții cu taxă și cei proveniți din programe pentru români de pretutindeni au fost excluși de la eligibilitatea pentru burse din fondul de la bugetul de stat. Aceste schimbări au redus fondul total de burse și protecție socială cu aproximativ 52%, afectând direct sprijinul financiar pentru studenți.
În studiul „Bursele studenților – «Povara» statului de 10 ani”, ANOSR arată că sistemul de burse a fost constant subfinanțat în perioada 2015 – 2024 comparativ cu coșul minim de trai al unui student, estimat la cel puțin 1588 lei pe lună. Fondul alocat în 2024 a fost aproape la jumătate față de cel necesar pentru a asigura această sumă.
Mai mult, schimbările din 2025 reduc fondul de burse cu peste 52%, ceea ce va determina scăderea numărului de studenți bursieri cu peste 44.000. Deși procentajul fondului de burse raportat la bugetul consolidat și PIB a rămas constant în ultimii trei ani, modificările în calculul bazat pe salariul minim net și perioada limitată de acordare au impacturi bugetare minime în comparație cu deficitul general.
ANOSR a organizat mai multe proteste încă din iunie 2025, în orașe precum București, Timișoara, Cluj-Napoca și altele, pentru a contracara planurile guvernamentale. Deși a avut întâlniri cu oficiali precum ministrul Educației Daniel David și președintele României Nicușor Dan, măsurile nu au fost retrase, fapt care a dus la reluarea protestelor la începutul anului universitar.
Reprezentanții studenților au insistat în discuțiile cu autoritățile asupra necesității restabilirii accesului echitabil la burse, avertizând că măsurile actuale accentuează inechitățile și contribuie la creșterea abandonului universitar. ANOSR subliniază că finanțarea europeană recent aprobată este benefică, dar insuficientă pentru a înlocui responsabilitatea statului de a asigura un fond consistent în bugetul național pentru anul 2026.
Primarul municipiului Buzău, Toma, a anunțat o inițiativă menită să scadă numărul abonaților care plătesc apa de ploaie, o măsură ce va implica o echipă specializată la Compania de Apă Buzău (CAB). Declarațiile au fost făcute într-o emisiune la TV Sat, unde edilul a menționat și motivele care l-au determinat să demareze această campanie.
O treime dintre locuitorii orașului Buzău par să nu fie înregistrați oficial în sistemele de salubritate, semnalând o discrepanță semnificativă între populația raportată la recensământ și cea cu contracte active. Liviu Mocanu, directorul RER Buzău, a explicat situația și a oferit interpretări privind această diferență, potrivit declarațiilor publice făcute recent.
Propunerea primarului din Buzău pentru construirea unui aeroport la Boboc, considerat „Otopeni II”, a atras atenția presei naționale, care notează avantajele proiectului în contextul infrastructurii rutiere și aeroportuare. Planul prevede transformarea aeroportului militar în unul dual, cu facilități pentru zboruri civile, susține %source%.
Magazinul MERE din Buzău devine o alegere populară pentru cei care doresc să economisească fără a renunța la calitate, oferind o gamă largă de produse alimentare și de uz casnic la prețuri reduse permanent, conform informațiilor transmise.
