Update 1 zi în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Cristina Preda
Administrația Națională Apele Române (ANAR) susține că Uniunea Europeană nu a impus României obligații sau decizii privind demolarea barajelor mari sau golirea acumulărilor importante de pe teritoriul național. Această precizare vine ca răspuns la informațiile eronate vehiculate în spațiul public, relatează Agerpres.
ANAR explică faptul că numărul de circa 1.200.000 de „bariere” menționat în unele surse nu se referă la marile baraje strategice, cum ar fi Porțile de Fier, Izvorul Muntelui-Bicaz, Vidraru sau Paltinu. Potrivit datelor ICOLD și EuroCOLD, în Europa există doar între 4.000 și 5.000 de baraje mari.
Diferența semnificativă între aceste cifre arată că „barierele” despre care se vorbește reprezintă în majoritate lucrări hidrotehnice mici, vechi și degradate, cum ar fi praguri transversale, podețe, stăvilare ori amenajări piscicole neutilizate sau abandonate. Astfel de construcții nu sunt considerate baraje și, în multe cazuri, soluțiile propuse nu implică demolarea totală, ci adaptarea lor pentru a îmbunătăți condițiile ecologice și siguranța ecosistemului.
ANAR administrează în România 82 de baraje importante și 329 de baraje de importanță mai mică, în timp ce Hidroelectrica gestionează 99 de baraje mari. Peste 1.500 de baraje mici, utilizate pentru piscicultură sau agrement, sunt în administrarea autorităților locale sau a unor entități private.
Deciziile privind conservarea, modernizarea sau dezafectarea barajelor aparțin exclusiv autorităților naționale, fiind luate conform legislației române, cu susținerea experților și în baza normativului NTLH-033/2002, revizuit recent în 2025. Nu există o listă impusă de UE privind baraje din România care trebuie dezafectate, a subliniat ANAR.
Ca exemplu concret, ANAR a menționat un incident în județul Galați, unde două baraje piscicole de mică importanță s-au rupt din cauza viiturilor provocate de precipitațiile abundente. Aceste construcții nu erau administrate de ANAR și prezentau lipsuri în întreținere.
Acest caz confirmă că vulnerabilitățile hidrotehnice apar mai frecvent la construcții minore și nu în cazul barajelor mari, care sunt proiectate, construite și monitorizate în conformitate cu standarde stricte de siguranță, după cum a punctat instituția.
Primarul municipiului Buzău, Toma, a anunțat o inițiativă menită să scadă numărul abonaților care plătesc apa de ploaie, o măsură ce va implica o echipă specializată la Compania de Apă Buzău (CAB). Declarațiile au fost făcute într-o emisiune la TV Sat, unde edilul a menționat și motivele care l-au determinat să demareze această campanie.
O treime dintre locuitorii orașului Buzău par să nu fie înregistrați oficial în sistemele de salubritate, semnalând o discrepanță semnificativă între populația raportată la recensământ și cea cu contracte active. Liviu Mocanu, directorul RER Buzău, a explicat situația și a oferit interpretări privind această diferență, potrivit declarațiilor publice făcute recent.
Propunerea primarului din Buzău pentru construirea unui aeroport la Boboc, considerat „Otopeni II”, a atras atenția presei naționale, care notează avantajele proiectului în contextul infrastructurii rutiere și aeroportuare. Planul prevede transformarea aeroportului militar în unul dual, cu facilități pentru zboruri civile, susține %source%.
Magazinul MERE din Buzău devine o alegere populară pentru cei care doresc să economisească fără a renunța la calitate, oferind o gamă largă de produse alimentare și de uz casnic la prețuri reduse permanent, conform informațiilor transmise.
