Update 6 ore în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Ion Ionescu
Arhivele Naționale ale României au făcut publice două documente esențiale care evidențiază modul în care Nicolae Ceaușescu a ordonat utilizarea armamentului de luptă împotriva manifestanților la Timișoara, în 17 decembrie 1989, potrivit Mediafax. Documentele oferă detalii despre deciziile luate de liderul comunist în contextul Revoluției, precum și despre măsurile de înarmare și mobilizare dispuse pentru reprimarea protestelor.
Primul document publicat de Arhivele Naționale este stenograma ședinței Comitetului Politic Executiv (CPEx) din 17 decembrie 1989, realizată din memorie de stenografa Maria Ionescu și tipărită la începutul lui 1990. Deși acest material are un caracter parțial și subiectiv, fiind întocmit la circa două săptămâni după evenimente și după procesul de la Târgoviște, el oferă o perspectivă importantă asupra modului în care membrii CPEx vedeau situația tensionată de la Timișoara.
În stenogramă sunt menționate explicit ordinul lui Nicolae Ceaușescu de a se trage în manifestanți, emis înainte de plecarea sa în Iran, precum și reacția generalului Vasile Milea în legătură cu această dispoziție. Astfel, documentul reprezintă o sursă istorică semnificativă pentru înțelegerea deciziilor politice și militare din acele zile.
Al doilea document face referire la o teleconferință prezidată de Nicolae Ceaușescu în data de 17 decembrie 1989, în care acesta susține că revolta de la Timișoara ar fi fost provocată de „agenții străini” și „cercuri antisocialiste din Est și Vest”. În cadrul acestei convorbiri, dictatorul a dispus instituirea stării de necesitate pe întreg teritoriul țării.
Printre alte măsuri dispuse se numără înarmarea cu muniție reală a tuturor unităților Ministerului de Interne, inclusiv miliția, trupele de securitate și grănicerii, precum și pregătirea și înarmarea gărzilor muncitorești. De asemenea, a fost decisă suspendarea micului trafic de frontieră, restricționarea accesului turiștilor străini în România și mobilizarea activului de partid, a armatei și a structurilor de ordine pentru a suprima protestele.
Arhivele Naționale subliniază faptul că scopul publicării acestor documente nu este de a stabili o cronologie completă a evenimentelor, ci mai degrabă de a oferi un sprijin în clarificarea unor aspecte cruciale ale Revoluției din 1989. Acestea includ, în special, responsabilitatea deciziilor politice și militare luate în acele zile tumultoase.
Astfel, documentele aduc o contribuție importantă la înțelegerea complexității momentelor care au marcat începutul sfârșitului regimului comunist din România și oferă dovezi directe privind modul în care autoritățile au reacționat la manifestațiile de la Timișoara.
Primarul municipiului Buzău, Toma, a anunțat o inițiativă menită să scadă numărul abonaților care plătesc apa de ploaie, o măsură ce va implica o echipă specializată la Compania de Apă Buzău (CAB). Declarațiile au fost făcute într-o emisiune la TV Sat, unde edilul a menționat și motivele care l-au determinat să demareze această campanie.
O treime dintre locuitorii orașului Buzău par să nu fie înregistrați oficial în sistemele de salubritate, semnalând o discrepanță semnificativă între populația raportată la recensământ și cea cu contracte active. Liviu Mocanu, directorul RER Buzău, a explicat situația și a oferit interpretări privind această diferență, potrivit declarațiilor publice făcute recent.
Propunerea primarului din Buzău pentru construirea unui aeroport la Boboc, considerat „Otopeni II”, a atras atenția presei naționale, care notează avantajele proiectului în contextul infrastructurii rutiere și aeroportuare. Planul prevede transformarea aeroportului militar în unul dual, cu facilități pentru zboruri civile, susține %source%.
Magazinul MERE din Buzău devine o alegere populară pentru cei care doresc să economisească fără a renunța la calitate, oferind o gamă largă de produse alimentare și de uz casnic la prețuri reduse permanent, conform informațiilor transmise.
