Burnout-ul, o problemă tot mai frecventă în rândul românilor, devine o preocupare majoră în ultimele ani, însă puțini recunosc simptomele și cauți sprijin specializat. Potrivit buzoienii.ro, această stare de epuizare profesională nu trebuie ignorată, fiind definită de Organizația Mondială a Sănătății ca un fenomen ocupațional, rezultat nu doar din stres prelungit, ci și din anumite particularități ale mediului socio-profesional din România.

Termenul a fost introdus în anii '70 de psihologul Herbert Freudenberger, iar cercetările ulterior ale Christophei Maslach au identificat trei dimensiuni esențiale ale burnout-ului: epuizarea emoțională, depersonalizarea și scăderea performanței profesionale. În context românesc, aceste semne sunt accentuate de factori precum presiunea economică, instabilitatea pieței muncii și mentalitatea conform căreia „munca trebuie să primeze, odihna vine mai târziu”. Semnele burnout-ului pot fi confundate cu oboseala normală cauzată de stresul vieții profesionale, iar printre cele mai frecvente simptome se numără epuizarea, scăderea motivării și dificultățile în concentrare.

Specialiștii avertizează asupra riscurilor asociate burnout-ului și recomandă să nu ignorăm semnalele de avertizare. Potrivit unui sondaj realizat recent, aproape jumătate dintre angajații români declară că se simt suprasolicitați, iar mulți recunosc că au continuat să lucreze chiar și atunci când erau bolnavi, din teama de a fi percepuți ca „neproductivi”. În multe cazuri, problema este banalizată sau confundată cu „lenea” sau lipsa de voință, ceea ce contribuie la menținerea unui stil de viață dezechilibrat.

Notează buzoienii.ro că mentalitățile precum „trebuie să tragi mult cât ești tânăr” sau „munca multă nu a omorât pe nimeni” perpetuează suprasolicitarea. În plus, succesul este adesea asociat cu sacrificiul personal, ceea ce determină mulți angajați să neglijeze nevoile de odihnă și să-și depășească limitele, chiar dacă pe termen lung aceasta poate afecta sănătatea mentală și productivitatea.

Sondajele recente evidențiază că problemele de burnout sunt foarte frecvente în domenii precum IT, educație, sănătate și servicii. În IT, programul flexibil se transformă adesea în disponibilitate non-stop, iar în sistemul educațional, profesorii trebuie să facă față claselor aglomerate și birocrației. În domeniul medical, medicii și asistenții medicali lucrează în ritm alert, cu resurse limitate, iar angajații din HoReCa își petrec zilele în cursa continuă cu clienții, cu program prelungit și presiune constantă.

Conform unui articol citat de buzoienii.ro, problema este amplificată de o altă barieră: mentalitatea conform căreia problemele psihologice trebuie rezolvate la nivel individual, nu sistemic. Acest lucru face ca mulți să amâne momentul solicitării de ajutor, până când simptomele burnout-ului devin dificil de controlat și afectează grav calitatea vieții, menționează specialiștii.