Exemple de succes ale proiectelor Smart City în România

În cadrul unui interviu exclusiv pentru Ziarul Puterea, Eduard Dumitrașcu, președintele Asociației Române de Smart City (ARSC), a subliniat câteva exemple de succes în implementarea proiectelor Smart City în România. Cluj, Brașov și Buzău sunt orașele care "au reușit să dezvolte proiecte inovatoare și eficiente, adaptate nevoilor specifice ale comunităților lor", a afirmat Dumitrașcu.

Clujul este perceput drept un model de referință, mulțumită colaborării exemplare dintre administrația locală, mediul academic, mediul de afaceri și societatea civilă. "Clujul a înțeles importanța implicării tuturor actorilor relevanți în dezvoltarea proiectelor de Smart City. Aici, startup-urile și universitățile joacă un rol crucial în inovare și implementare", a explicat Dumitrașcu. El a adăugat: "Acolo există un mediu antreprenorial extraordinar, există o energie a acelei comunități care pleacă exact de la acești patru piloni: administrația locală, mediul de business, zona academică, unde întâlnim și expertiza, pe de o parte, dar și tinerii și societatea civilă, comunitatea din Cluj".

Brașovul, deși are o comunitate academică mai mică decât Clujul, a fost lăudat pentru investițiile în industria turismului și în atragerea de fonduri pentru proiecte de infrastructură. "Putem să mergem după aceea să ne apropiem ușor-ușor de București, la Brașov. Se întâmplă lucruri spectaculoase. Brașovul, evident, are o comunitate academică mai mică decât cea de la Cluj. Asta se simte și în numărul de start-up-uri, se simte și în energia din oraș, dar Brașovul recuperează la alte capitole. Brașovul recuperează la zona de industrie, recuperează la zona de investiție atrasă, recuperează la zona de turism. Deci fiecare comunitate, fiecare regiune, în cele din urmă, trebuie să-și găsească propria poveste, propriul destin", a declarat Dumitrașcu.

Un alt exemplu notabil este Buzăul, care și-a găsit o nișă prin adoptarea conceptului de economie circulară, în ciuda lipsei unor avantaje naturale sau academice semnificative. "Și acum lăsăm și Clujul, și Brașovul și mergem la Buzău. La Buzău nu avem nici turiști, nu avem nici plajă, nu avem nici munți și nu avem nici mediu academic dezvoltat. Prin urmare, cei din Buzău au fost nevoiți să se reinventeze. Și atunci, primarul Constantin Toma a spus <Buzău capitala economiei circulare din România>. Cu alte cuvinte, și-au găsit o nișă, o poveste, au investit în acea poveste. Povestea a devenit realitate, a fost îmbrățișată de comunitate și asta este un exemplu de branding extraordinar. Buzăul cum a reușit să se reinventeze? Buzăul este un oraș mediu, fost industrial, care trăia din câteva platforme care erau acum 30-40 de ani acolo, fără perspective majore, nici de investiții, ceva turism așa un pic pe la Berca, Vulcanii Noroioși, dar incomparabil cu zona litoralului", a explicat președintele ARSC.

Deşi a avut provocări, Buzăul a reușit să se reinventeze și să-și găsească propriul destin. Orașul găzduiește prima școală din România acreditată de Ministerul Educației din Finlanda pentru domeniul sustenabilității, întărind astfel titlul de Capitală a Economiei Circulare. Buzăul se mândrește și cu cele mai mari investiții din România în facilități de reciclare, având cele mai mari fabrici de reciclare din Europa Centrală și de Est. "La Buzău, în momentul ăsta avem, în primul rând, prima școală din România acreditată de Ministerul Educației din Finlanda pe tot ce înseamnă zona de sustenabilitate, pentru că ei și-au luat acest titlu de Capitală a Economiei Circulare. Avem cele mai mari investiții din România în facilități pentru tot ceea ce va puteți imagina în zona de reciclare. Cele mai mari fabrici de reciclare din Europa Centrală și de Est sunt la Buzău. Foarte mulți bani atrași, peste 500 de milioane de euro atrași de comunitatea din Buzău. Prin urmare, dimensiunea unui oraș nu trebuie neapărat să dea și valoarea proiectelor. Omul va face diferența. OK, Buzău nu este nici Cluj, nici Brașov, și-a înțeles perfect linia, destinul, povestea și s-a reinventat. Sunt exemple pozitive care sunt exemple venite din România reală", a concluzionat Dumitrașcu.

Aceste exemple relevă că, indiferent de dimensiunea sau particularitățile locale, orașele din România pot dezvolta proiecte de succes prin strategii inteligente și colaborare eficientă.