Moștenirea lui Cristea Mateescu, creatorul școlii românești de hidraulică
Cristea Mateescu, personalitate marcantă a ingineriei românești, s-a născut în data de 10 august 1894, în orașul Caracal. După ce a terminat școala primară în localitatea natală, a continuat studiile liceale la Craiova și Buzău, absolvind în 1913. Tot în acest an, a fost admis cu nota maximă la Școala Națională de Poduri și Șosele din București, pe care a finalizat-o în 1918, după o suspendare de un an din cauza Primului Război Mondial, obținând cea mai mare medie din istoria instituției.
În 1920, Mateescu și-a început cariera profesională la Atelierele Grivița, iar un an mai târziu a câștigat o bursă de doi ani la Academia Română. Aceasta i-a permis să își continue pregătirea inginerescă în Elveția și Franța, unde s-a specializat în amenajarea căderilor de apă și lacurilor destinate centrlelor hidroelectrice. Aici l-a întâlnit pe profesorul Denis Fydoux, care i-a facilitat vizitarea mai multor hidrocentrale, o experiență care i-a influențat profund parcursul profesional.
Întors în țară în 1922, Mateescu s-a angajat la Societatea Anonimă Română "Electrica", una dintre cele mai importante din domeniu. Datorită abilităților sale excepționale, a început o carieră didactică remarcabilă în 1926, devenind asistent la cursul de mecanică rațională și rezistența materialelor, continuând ulterior cu predarea altor discipline.
În 1938, a susținut teza de doctorat cu tema „La résolution des systèmes hyperstatiques par deux méthodes récentes - critique et extension des méthodes Filipescu et Cross”. A devenit conferențiar în 1939 și profesor în 1946. Între 1950 și 1964, a condus Catedra de Hidraulică și Construcții Hidrotehnice la Institutul de Construcții București.
După pensionare, în 1964, a continuat să fie activ ca profesor consultant și a coordonat cercetarea științifică a doctoranzilor în domeniul construcțiilor hidrotehnice. Printre realizările sale se numără proiectarea uzinei electrice Sadu-Gorj, redactarea lucrării „Amenajarea rațională a Ialomiței superioare” (1927) și participarea la numeroase proiecte de hidrocentrale, precum cele de la Bicaz și Moroieni.
De asemenea, a fost implicat în construcții civile, cum ar fi blocul Asigurarea Română ARO-Patria din București. Între 1957 și 1963, a ocupat funcția de președinte al Comitetului Național Român al Marilor Baraje și a fost ales membru corespondent al Academiei Române în 1955, devenind membru titular în 1974.
Mateescu a publicat numeroase lucrări academice și manuale, inclusiv „Mecanica rațională” și „Hidraulica teoretică”. Ediția a II-a a tratatului de hidraulică, apărută în 1963, a fost premiată de Ministerul Educației ca fiind una dintre cele mai apreciate lucrări de acest tip la nivel mondial. Activitatea sa științifică acoperă o gamă largă de domenii și se materializează în peste 100 de lucrări publicate.
De asemenea, Cristea Mateescu a fost redactor șef al revistei „Hidrotehnica” timp de peste 20 de ani. Contribuțiile sale în domeniul amenajărilor hidroenergetice, în special în calculul barajelor de beton, rămân un model pentru ingineria românească contemporană.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
