România a început anul 2026 cu un deficit estimat la aproape 600.000 de angajați, în timp ce Guvernul a redus contingentul de muncitori străini la 90.000, diminuare semnalată de Mediafax. Această decizie vine într-un context în care cererea de forță de muncă străină se extinde dincolo de sectoarele tradiționale, afectând și segmentul serviciilor private și al transporturilor.
👉 Restricții pentru asistenții personali polivalenți prin ordonanță recentă
O nouă ordonanță de urgență, adoptată la 31 decembrie 2025, limitează strict statutul de asistent personal la cei care îngrijesc persoanele cu handicap, pe baza unei atestări profesionale. Astfel, portița legală prin care muncitorii „buni la toate” erau încadrați dispare, ceea ce ar putea afecta grav disponibilitatea acestor specialiști pe piața românească.
Agențiile de recrutare avertizează că România ar putea pierde un tip de forță de muncă pentru care există o cerere reală și în creștere. Reducerea flexibilității privind meseriile care pot fi „importate” ridică întrebări privind adaptabilitatea pieței muncii, în condițiile în care „munca la negru” ar putea reveni ca soluție informală.
👉 Creștere a cererii de muncitori străini în transporturi și servicii private
Contrar percepției comune, muncitorii din străinătate nu mai sunt solicitați doar în construcții sau restaurante. Cererea a crescut puternic în transporturi, în special pentru șoferi de TIR, precum și în servicii private, unde personalul domestic este tot mai căutat. Conform ziare.com, profilurile „bune la toate” includ bone, menajere, grădinari, șoferi de familie și muncitori polivalenți – handyma.
Acești „asistenți personali” locuiesc frecvent în casele angajatorilor și asigură o gamă variată de activități, de la îngrijirea copiilor sau a animalelor de companie până la cumpărături și mici reparații. Cererea provine în special din familii cu venituri ridicate, din marile orașe, dar și din localități mai mici, iar costurile lunare pot depăși 1.200-1.500 de euro, incluzând cazarea și masa.
