Update 2 ore în urmă
Timp de citire: 5 minute
Articol scris de: Ion Ionescu
Înainte de Crăciun, gospodăriile din întreaga țară intră într-un ritm specific plin de obiceiuri vechi, mai ales în mediul rural, unde acestea sunt încă vii și respectate cu sfințenie. Ajunul Crăciunului aduce cu sine pregătiri speciale, iar %source% menționează că credințele și datinile populare modelează atmosfera sărbătorii în multe localități.
Pregătirile pentru Ajun includ prepararea covrigilor și a colacilor, respectând o datină care datează din vremuri străvechi. Forma covrigilor este asociată cu înfășurarea mâinii Crăciunesei, personaj legendar care, conform credințelor, a asistat la nașterea Pruncului Sfânt. De asemenea, gospodinele coc „turtele” sau „scutecele Domnului”, produse fragede și subțiri presărate cu nuci, zahăr pisat sau semințe de cânepă, simbolizând puritatea și începutul.
În toate regiunile țării, mesele de Ajun se păstrează tradițional de post, iar bucatele sunt binecuvântate de preot înainte de a fi gustate. Conform credinței populare, postul este aspru, iar prima masă se ia după apariția primei stele pe cer, simbolul care amintește de steaua care a călăuzit magii la Betleem. Astfel, sărbătoarea este întâmpinată cu respect și speranța unui an plin de sănătate și noroc.
În zona Munteniei, dar și în județul Dâmbovița, mai multe obiceiuri vechi sunt încă practicate cu fidelitate. De exemplu, „Umblatul cu Moș Ajunul” este întâlnit în unele sate de câmpie, unde copiii pornesc cu un bățișor împodobit, bat la porți și urează „Seara bună lui Ajun!”, primind răsplată sub formă de nuci, mere sau colăcei.
În satele situate în zona de deal, mai ales sub munții Bucegi, oamenii încă aprind focuri în curți sau la marginea gospodăriei pentru a alunga spiritele rele și a aduce noroc în anul ce vine. O altă tradiție este semănatul de Ajun, când copii duc grâu sau porumb și rostesc urări de belșug, această practică fiind mai veche decât cea a colindelor.
De asemenea, „Pomana Ajunului” presupune dăruirea de colaci de post, fructe și turte către vecinii mai vârstnici, un gest simbolic pentru deschiderea belșugului casei. Împodobirea bradului în Ajun este o obicei vechi în Muntenia, deși astăzi se face adesea mai devreme. Tradiția cere ca bradul să fie decorat chiar în seara de Ajun, pregătindu-se pentru sosirea Moșului.
În final, Ajunul Crăciunului rămâne o zi distinctă, dedicată celor care se pregătesc sufletește și trăiesc așteptarea cu familie și comunitate. Sărbătoarea aduce împreună colindătorii și atmosfera satului, păstrând vie convingerea și respectul pentru motivul central – Nașterea Domnului.
Astfel, tradițiile cu rădăcini adânci în cultura românească dovedesc că vechile obiceiuri sunt elemente esențiale ale identității și ale bucuriei Crăciunului peste tot în țară.
Un tânăr a publicat pe Facebook imagini impresionante cu un viscol ce a coborât peste zona Bisoca, în județul Buzău. Radu Iftinoiu descrie fenomenul drept „un pui de viscol superb”, atrăgând atenția asupra frumuseții naturii în timpul iernii.
În această perioadă, majoritatea familiilor au împodobit bradul, iar copiii au lăsat gustări pentru Moș Crăciun și renii săi. Potrivit informațiilor publicate, ajunul Crăciunului marchează momentul în care Moșul pleacă din Nordul îndepărtat, pregătit să aducă bucurie și sănătate în cât mai multe case, iar traseul său poate fi urmărit online.
Cinci familii din Buzău au primit o surpriză deosebită înainte de sărbătoarea Nașterii Domnului, când polițiștii au trecut pragul caselor lor cu pachete ce conțineau alimente și cadouri pentru copii. IPJ Buzău notează că acest gest a fost menit să aducă sprijin și să arate că aceste familii nu sunt uitate în această perioadă a anului.
Ajunul Crăciunului aduce un cod galben pentru zone din Buzău și alte regiuni, ce anunță intensificări ale vântului, ninsori viscolite și formarea unui strat de zăpadă, potrivit meteorologilor. Vântul va avea viteze semnificative în mai multe regiuni, iar condițiile meteo vor crea dificultăți în vizibilitate și mobilitate.
