Rusalii: o sărbătoare cu tradiții creștine și precreștine

Rusalii: o sărbătoare cu tradiții creștine și precreștine

Sub numele de "Rusalii" se desfășoară simultan două sărbători creștine importante: Pogorârea Duhului Sfânt și Sfânta Treime. Această sărbătoare este cunoscută nu doar pentru semnificația ei religioasă, dar și pentru riturile populare dedicate zânelor, cunoscute sub numele de Sânziene, care au rădăcini într-un cult vechi, precreștin.

Datele Rusaliilor sunt calculate în funcție de Paște, fiind sărbătorite în fiecare an la 50 de zile după Paște și la zece zile după sărbătoarea "Înălțarea Domnului". În total, sărbătoarea durează trei zile.

Conform calendarului ortodox, "Duminica Mare", cum mai este cunoscută ziua de Rusalii, marchează un punct de referință pentru restul duminicilor din an. În calendar scrie: prima duminică după Rusalii, a doua, a treia și așa mai departe. De fapt, anul se încheie și noul an începe cu diverse duminici după Rusalii. Referința este la Rusaliile din anul precedent.

A doua zi de Rusalii coincide cu sărbătorirea Sfintei Treimi, iar festivitățile se încheie cu Marțea Rusaliilor. Această informație este consemnată în lucrarea "Ghidul sărbătorilor românești", scrisă de Irina Nicolau și citată de Muzeul Național al Țăranului Român.

Una dintre tradițiile populare de Rusalii implică punerea la icoană a frunzelor de nuc aduse de la biserică. Aceste frunze se adaugă celor de salcie, pe care oamenii le-au adus de asemenea de la biserică la sărbătoarea de "Florii". Tot în această zi, se pun la icoane și busuioc, dar și flori de la Sânziene.

În concluzie, sărbătoarea Rusaliilor combină elemente religioase creștine cu obiceiuri vechi, precreștine, reflectând complexitatea culturală și spirituală a poporului român. Toate aceste tradiții contribuie la conservarea unei moșteniri culturale bogate, transmisă din generație în generație.