Seceta severă din ultimul deceniu afectează cursurile de apă și lacurile din Buzău

Seceta severă din ultimul deceniu afectează cursurile de apă și lacurile din Buzău

Un raport recent al Administrației Bazinale de Apă (ABA) Buzău-Ialomița scoate în evidență o problemă alarmantă: în ultimul deceniu, debitele apelor au scăzut semnificativ, ducând la secarea a șapte lacuri și la diminuarea volumului în alte trei râuri din zonă, în principal din cauza lipsei precipitațiilor.

Anul 2024 continuă seria anilor afectați de secetă, după ce în ultimele luni au fost înregistrate temperaturi record, depășind 40 de grade Celsius, și precipitații reduse ce au adus daune considerabile în agricultură. Conform ABA, seceta severă a debutat în anul 2018, după o perioadă de aproximativ 15 ani cu precipitații excedentare, marcând un contrast dramatic în ceea ce privește climatul din Bărăgan.

"Perioada cu precipitații excedentare din 2004-2018 a fost urmată de o secetă severă începând din august 2018, iar această tendință se menține și în prezent. Anul 2022 a fost unul dintre cei mai secetoși ani din istorie în Câmpia Bărăganului, cu precipitații anuale de sub 300 mm, iar seceta hidrologică și pedologică a devenit tot mai acută", au declarat oficialii ABA în raportul adresat Agerpres.

Furnizarea de informații meteorologice relevante indică faptul că, comparativ cu media multianuală de 530 mm la Buzău, s-au înregistrat doar 287,1 mm în 2022, iar alte date pentru ultimii ani includ valori în scădere: 409,2 mm în 2023 față de 514 mm în 2021.

Specialiștii observă că reducerea cantităților de precipitații a cauzat secări severe. La stațiile hidrometrice de pe râul Buzău, debitele medii anuale au scăzut semnificativ, 2022 având cele mai mici valori înregistrate. De exemplu, la Potarnichesti, debitele au fost cu 96,6% mai mici decât media multianuală.

Scăderea volumului de apă a afectat de asemenea lacurile naturale ale Buzăului, inclusiv cele șapte limane fluviatice. Specialiștii subliniază că lipsa viiturilor a contribuit la secarea acestora, complicând și mai mult situația.

Deși problema reducerii volumelor de apă nu este recentă, aceasta s-a intensificat în ultimii ani, amplificată de secetă. "Viiturile istorice aveau un rol benefic în alimentarea cu apă a lacurilor, dar acum fenomenul de secetă prelungită se confruntă cu intervenții antropice, cum ar fi construcția barajului Siriu și irigațiile excesive, care au condus la diminuarea debitelor apelor de suprafață", a concluzionat ABA Buzău-Ialomița.