Romanul „Teino Kor” al râmniceanului Genovel-Florentin Frățilă, distins cu Premiul I la Concursul Național de Literatură „Ioan Slavici” – un veritabil traseu inițiatic și o punte între lumi, epoci și dimensiuni ale cunoașterii -, va fi lansat sâmbătă, 2 august, de la ora 13.00, în Holul de onoare al Castelului Pelișor din Sinaia. Evenimentul, moderat de publicista Roxelana Radu, se bucură de prezența „Poetului de Mov”, Marian Ilie (poet , jurnalist și traducător) alături de alți invitați. În preambulul acestei lansări cu o profundă încărcătură simbolică, autorul oferă, în cadrul unui interviu, detalii despre geneza romanului, mesajele esențiale pe care dorește să le transmită și semnificația specială a alegerii Castelului Pelișor, un spațiu al memoriei și al regalității, ca loc de întâlnire cu cititorii. Invitați la acest eveniment aparte, o incursiune într-un univers complex, unde simbolul „Floarea Vieții” devine firul roșu al unei epopei intelectuale și sufletești sunt toți cititorii interviului de față. Aceștia vor avea ocazia să intre în tianele romanului născut din întâlniri providențiale, experiențe personale și o amplă documentare, pentru că „Teino Kor” oferă o viziune profundă asupra condiției umane și a nevoii de sens în această lume din ce în ce mai fragmentată. Reporter: „Teino Kor” este descris ca o „inginerie epică” și un roman inițiatic. Cum a luat naștere ideea acestui proiect ambițios? În acest context, în 2016 am ajuns în Balcic, pe urmele fostului primar interbelic, râmniceanul Octavian Moșescu. După ce am relatat această incursiune, publicată atunci și în OPINIA am fost căutat de nepotul acestuia, regretatul istoric de artă Alexandru Măciucă. De la el am aflat o poveste extraordinară cu detalii inedite despre anumite aspecte ale istoriei noastre, iar după o serie de aventuri, trăite alături de prietenii mei, s-a născut „Teino Kor”. Ideea romanului „Teino Kor” este, așadar, rezultatul unei combinații între o revelație personală (pornită de la simbolul „Floarea Vieții”), o documentare extinsă, o poveste inedită din perioada interbelică și câteva „aventuri” din vremurile prezente. Rep.: Cartea îmbină mitologia eleusiniană, știința modernă, istoria și criza contemporană. Ce v-a inspirat să alăturați aceste dimensiuni aparent diferite? G.-F.F.: Viziunea unificatoare și firul roșu al întregii povestiri este simbolul „Floarea Vieții”. Astfel, îmbinarea mitologiei eleusine, științei moderne, istoriei și crizei contemporane în „Teino Kor” a fost un demers firesc ghidat de convingerea că adevărurile fundamentale ale existenței umane sunt universale și transcend epocile. La prima vedere, aceste dimensiuni pot părea disparate, dar ele sunt, de fapt, fațete diferite ale aceleiași realități complexe. Mitologia eleusină, cu ritualurile sale de inițiere și promisiunea renașterii, a oferit un cadru simbolic puternic pentru călătoria inițiatică a personajelor și pentru tema transformării. Este o explorare a lumii interioare, a subconștientului colectiv, care se regăsește în fiecare eră. Acum, știința modernă intervine ca o punte esențială, oferind instrumentele și conceptele necesare pentru a înțelege și a explica, într-un limbaj contemporan, fenomenele care altădată erau atribuite doar mitului sau divinității. Ea permite o decodificare a realității care, paradoxal, ne poate readuce la aceleași întrebări existențiale profunde. Am folosit elemente științifice pentru a fundamenta anumite aspecte, dar și pentru a sugera că misterul rămâne, chiar și în fața cunoașterii avansate. Criza contemporană a reprezentat filtrul prin care am privit toate aceste elemente. Trăim într-o lume marcată de incertitudine, de căutări spirituale, de conflicte și de o nevoie acută de sens. Alăturând trecutul mitic și istoric cu prezentul, am vrut să demonstrez că înțelepciunea ancestrală este mai mult decât relevantă și că, în esență, întrebările noastre despre viață, moarte, sens și destin rămân aceleași. Este o oglindă în care cititorul modern se poate regăsi, înțelegând că luptele și căutările sale fac parte dintr-un același arhetip. Rep.: Cum ați ales titlul „Teino Kor” și ce semnificație are? G.-F.F.: Titlul s-a „ales” singur, în timp ce lucram la roman. Las în seama cititorilor să descopere semnificația acestuia. Rep.: Capitolul „Epifania timpului” propune o viziune filosofică inspirată de mitologia zamolxiană. De ce ați simțit nevoia să includeți această perspectivă? G.-F.F.: Mitologia zamolxiană, cu accentul său pe nemurirea sufletului, pe ciclicitatea vieții și pe o profundă conexiune cu natura și cosmosul, oferă o dimensiune spirituală și atemporală romanului. Timpul nu este doar o succesiune liniară de evenimente, ci o spirală, în care lecțiile trecutului se repetă și se rafinează în prezent. „Epifania Timpului” devine astfel un moment de revelație, o înțelegere bruscă a conexiunilor profunde dintre istorie, mit și destinul individual. Este o invitație la transcendere, la a privi evenimentele nu doar ca fapte izolate, ci ca părți ale unui plan mai vast care necesită o înțelegere spirituală.Explorarea arhetipurilor înțelepciunii străvechi poate oferi răspunsuri la crizele contemporane. În esență, acest capitol constituie o cheie de lectură care menține invitația la o călătorie interioară menită să dezvăluie că, dincolo de zbuciumul lumii, există un flux continuu de energie și conștiință. „Epifania Timpului” ne reamintește propria noastră eternitate: „Când trăim clipa, curgem împreună cu viața!”, „Amintirile sunt emoții pure care umplu fagurii timpului…”. Rep.: Ce mesaj sperați să ajungă la cititorul contemporan prin temele mari abordate, precum neiubirea, nemurirea, sacralitatea timpului? G.-F.F.: Prin temele abordate în „Teino Kor” îmi doresc să transmit cititorului contemporan un mesaj profund de redescoperire a sinelui și de reconectare cu dimensiuni esențiale ale existenței umane, adesea uitate în ritmul alert al vieții moderne. Într-o lume în care superficialitatea și lipsa de empatie par să ia amploare, tema absenței iubirii autentice este o oglindă a disfuncțiilor umane. Prin reflexiile acesteia, sper să fie provocată introspecția, conștientizând costurile emoționale și spirituale ale acestei carențe. Mesajul meu este că există o speranță de transcendență și de regăsire a conexiunii umane autentice. Este o invitație de a recunoaște și de a lupta împotriva indiferenței, atât în relațiile personale, cât și în societate. TOȚI SUNTEM UNUL! În ceea ce privește sacralitatea timpului, mai ales acum într-o epocă în care timpul este adesea perceput ca o resursă pur economică (time is money), strict liniară și mereu insuficientă, „Teino Kor” încearcă să redea timpului dimensiunea sa sacră, ciclică și inițiatică. Prin intermediul mitologiei, arăt că timpul este un flux etern, plin de sens și oportunități de transformare. Fiecare moment poate fi o epifanie, o poartă către o înțelegere mai profundă. Sper ca cititorul să regăsească respectul pentru fiecare clipă, să înțeleagă că trecutul ne modelează, prezentul ne definește, iar viitorul ne așteaptă să îl creăm cu înțelepciune. În esență, mesajul central, în pofida haosului și provocărilor, este că există o ordine și un sens profund în univers și în existența umană. „Teino Kor” este o invitație la o călătorie interioară, la redescoperirea valorilor eterne și la cultivarea unei perspective mai bogate și mai pline de sens asupra vieții. Rep.: Lansarea romanului la Castelul Pelișor are o puternică încărcătură simbolică. Ce înseamnă pentru dumneavoastră această alegere a locului? G.-F.F.: Lansarea romanului „TEINO KOR” la Castelul Pelișor face pate din salba de evenimente dedicate celebrării a 150 de ani de la nașterea Reginei Maria. Pentru mine, Castelul Pelișor are o încărcătură simbolică profundă deoarece Salonul de Aur este, în prezent, sanctuarul inimii Reginei Maria. În acest mod, pot spune că „TEINO KOR” a ajuns la inima Reginei Maria! Cel puțin la propriu. Rep.: Cum a fost întâmpinat romanul de public și critici la Bookfest București, prima sa lansare oficială? G.-F.F.: Lansarea romanului „TEINO KOR” la Bookfest București (2 iunie 2024) a fost, fără îndoială, un moment de o intensitate emoțională aparte care mi-a oferit o mare bucurie, mai ales că alături de mine au fost familia și prietenii. Faptul că pe scenă am fost însoțit de personajul „POETUL DE MOV” a fost inedit. Evident, din partea publicului, reacțiile au fost extraordinar de pozitive, dat fiind că erau ai mei! Abia mai târziu, după ce au citit romanul, au venit să-mi împărtășească impresii personale, subliniind cât de mult i-a atins cartea și cât de relevantă este pentru contextul actual. La fel, și critica literară a răspuns cu un interes deosebit. Cronicile publicate în diverse reviste de specialitate și pe platforme online au fost elogioase. S-a apreciat, în mod special, modul în care am reușit să îmbin istoria cu elemente mitologice și de ficțiune speculativă, precum și profunzimea filosofică a abordării. S-a evidențiat unicitatea „TEINO KOR” în peisajul literaturii române contemporane, fiind descris ca un roman care provoacă la reflecție și oferă o perspectivă proaspătă asupra unor subiecte de o importanță crucială. Rep.: V-ați dorit de la început ca acest roman să fie mai mult decât literatură; v-ați dorit să fie un act de memorie, de meditație spirituală!? G.-F.F.: Da, absolut. Mi-am propus de la bun început, ca prin „TEINO KOR” să îmi răspund în primul rând mie la întrebările existențiale fundamentale care mă frământau încă din adolescență. Nu am urmărit doar să scriu o poveste, ci să creez un cadru pentru un act profund de meditație spirituală și, sper eu, chiar de inițiere. Dincolo de orice aspect istoric, „Teino Kor” explorează dimensiunile spirituale și filozofice ale existenței umane. Așa cum am menționat, influențele mitologiei, alături de deslușirea semnificației simbolului sacru „FLOAREA VIEȚII” și abordarea unor teme filosofice, transformă romanul într-o meditație asupra condiției umane. Am dorit astfel să invit cititorul la o călătorie interioară, să-l provoc să-și pună întrebări despre sens, destin și conexiunile subtile care guvernează universul. Rep.: „Teino Kor” a primit Premiul I la Concursul Național de Literatură „Ioan Slavici” încă din faza de manuscris. A fost acest premiu un moment de validare sau un impuls spre publicare? G.-F.F.: Așa cum am menționat, în 2014 am primit un răspuns încurajator de la agenția literară amintită, însoțit de cerința unei rescrieri mai elaborate deoarece subiectul era incitant și inedit. Practic, de atunci am început, să lucrez la „Teino Kor”. Mai târziu, în 2018, am trimis o parte a manuscrisului la Concursul Național de Literatură „Ioan Slavici” unde, din peste 80 de manuscrise, a fost distins cu Premiul I. Acest premiu a fost un moment cu o dublă semnificație: a reprezentat o validare, dar și un puternic imbold de a merge mai departe. Pe de altă parte, premiul a fost, fără îndoială, un impuls major spre publicare, deoarece o astfel de distincție conferă o credibilitate imensă. Faptul că un manuscris primește un astfel de premiu vorbește de la sine despre potențialul său și despre calitatea sa literară, transformând procesul de publicare într-unul mult mai facil și mai accelerat. Așadar, Premiul „Ioan Slavici” nu a fost doar o simplă recunoaștere, ci o piatră de hotar în parcursul „Teino Kor”, oferind atât confirmarea valorii intrinseci a operei, cât și imboldul necesar pentru ca aceasta să ajungă la publicul larg. Rep.: Cum influențează experiența dumneavoastră de haijin și poet structura romanului? Există un ritm liric intenționat? În fond, „ingineriea epică” constă în această împletire a structurii narative cu fluiditatea și sensibilitatea poetică. În partea a doua a romanului, există numeroase pasaje de haibun în care narațiunea respiră ca un poem, oferind o pauză reflexivă sau intensificând o emoție. Și pot exemplifica acest lucru chiar și din prima parte: „La intrarea în mahala, gândurile i-au fost alungate brusc de zborul agale al unei bufnițe dintr-un tei înflorit. În urma ei, s-au răspândit în jur mireasma grea și pulberea aurie de tei, făcând lunii un halo efemer. Câțiva câini au lătrat speriați, iscând hărmălaie în mahalaua adormită”. Acest fragment ascunde în fond o tanka: „printre flori de tei / fâlfâitul de aripi / stârnește pulberi / pentru o clipă, luna / poartă aureolă”. Așadar, experiența mea de haijin a fost mai mult decât o influență, a fost o componentă structurală esențială, aducând în roman un ritm liric calculat și o profunzime evocatoare care sper să fie resimțite de fiecare cititor. Rep.: Romanul traversează teme precum identitatea, moștenirea ancestrală și tăblițele de la Sinaia. Ce v-a atras spre această zonă istorică și simbolică? G.-F.F.: Prin natura umană, într-un mod sau altul, fiecare dintre noi este fascinat de enigme. Identitatea și moștenirea ancestrală sunt teme universale, dar în contextul României, ele capătă nuanțe aparte. Este o zonă istorică și simbolică de o bogăție extraordinară, care oferă teren fertil pentru o narațiune complexă. Am fost mereu fascinat de modul în care trecutul, chiar și cel îndepărtat și adesea necunoscut, continuă să ne modeleze prezentul. Cine suntem noi, ca popor și ca indivizi, este o întrebare la care am căutat răspunsuri nu doar în evenimente concrete, ci și în straturile mai profunde ale memoriei colective. Romanul este, în esență, o căutare a acestor rădăcini, a elementelor care ne definesc și care ne-au fost transmise de generații. În acest context, Tăblițele de la Sinaia au reprezentat o atracție irezistibilă și o sursă de inspirație majoră. Indiferent de controversele academice din jurul lor, ele sunt un simbol puternic al unui trecut enigmatic, potențial glorios și, cu siguranță, provocator. M-a atras nu doar misterul în sine, ci și potențialul lor narativ și simbolic. Ele oferă o punte fascinantă spre o epocă aproape mitică, o fereastră către o civilizație străveche a cărei moștenire, fie ea reală sau imaginară, continuă să ne intrige. Tăblițele de la Sinaia incorporează ideea de cunoaștere pierdută, de înțelepciune uitată, care trebuie redescoperită. Ele mi-au servit drept catalizator pentru călătoria inițiatică a personajelor și pentru explorarea sensurilor profunde ale timpului și ale sensului vieții. Reprezintă acea parte a moștenirii noastre Rep.: Ați inclus în roman simboluri precum „Floarea Vieții” și „Testamentul Reginei Maria”. Credeți că literatura are datoria de a reactiva astfel de coduri culturale? G.-F.F.: Cheia de boltă a romanului „Teino Kor” este „Floarea Vieții”, străvechiul simbol întâlnit în toate culturile și civilizațiile lumii. Acum, nu numai că îi putem înțelege semnificația, dar și simțim din plin cum totul este interconectat. Includerea „Florii Vieții” nu a fost doar o alegere deliberată, ci chiar a germinat ideea acestui roman. Este un simbol universal al geometriei sacre care vorbește despre interconectivitatea tuturor formelor de viață, despre armonie și creație. Într-o epocă marcată de fragmentare și polarizare, reactivarea unui astfel de simbol ne poate reaminti de unitatea fundamentală și de Înțelepciunea străveche. Iată că, prin „Teino Kor”, l-am integrat într-o narațiune accesibilă spre a-l face relevant pentru cititorul contemporan, care poate nu ar descoperi altfel semnificația sa. În ceea ce privește „Testamentul Reginei Maria”, citez din cuvântul artistului, poetului și prietenului Marius Cătălin Negoiță, la lansarea de la Buzău, din 22 martie 2025: „Nu oricine are atât tupeu, să proiecteze atât de organizat, personaje puternice, reale și fictive, locuri pline de istorie, intrigi contemporane, toate documentate minuțios și de pus oricând pe celuloid”. Dincolo de valoarea sa istorică, „Testamentul Reginei Maria” este un document de o profundă valoare spirituală și morală. Regina Maria nu a lăsat doar un act formal, ci un mesaj testamentar, o chintesență a credințelor, valorilor și iubirii sale pentru țară și popor. Într-o societate adesea cinică, reactivarea unui astfel de „cod” ne reamintește de concepte precum sacrificiu, datorie, iubire și credință, valori care pot părea desuete, dar care sunt esențiale pentru coeziunea și progresul unei națiuni. Prin „Teino Kor” am încercat să readuc aceste mesaje în prim-plan, oferindu-le un context nou, o voce proaspătă, capabilă să rezoneze cu sensibilitatea actuală. Arhetipurile, simbolurile și textele sacre au capacitatea de a ne reconecta la rădăcinile noastre și de a ne oferi perspective noi asupra lumii. Prin integrarea lor într-o ficțiune captivantă, literatura devine un vehicul puternic pentru educație culturală și spirituală, contribuind la o înțelegere mai profundă a identității și a locului nostru în fluxul atemporal al istoriei. Rep.: Ați debutat cu haiku-uri și ați continuat cu volume premiate. Ce v-a determinat să treceți de la poezie la roman de idei? G.-F.F.: Pentru mine, un perpetuu căutător și implicit cititor, trecerea de la haiku-uri la romanul „Teino Kor” a fost un proces firesc. Acest lucru a fost surprins foarte bine în recenzia distinsei doamne Passionaria Stoicescu: „Drumul de la (vezi și sprinten, iute în gândire și agil în mișcarea sufletului fără a-l tulbura – haiku, 17 silabe) la (alergare susținută în timp și spațiu – roman, 403 pag.) nu poate fi parcurs decât de un scriitor adevărat, iubitor de lucruri esențiale, mirat sincer și tentat să descifreze taine vechi și contemporane, folosindu-se de personaje reale și imaginare, într-o călătorie inițiatică, păstrând în itinerarul ei, istorii antice și contemporane, politici idem, geografii schimbate de timp, religii antice preluate și moderne, toate topite în creuzetul unei filosofii personale despre lume și viață, militând pentru o transformare în bine – de conștiință – prin iubire, întoarcere la natură și artă – cu inimă, din inimă ()”. Romanul a devenit astfel, genul literar prin am încercat să-mi răspund, în primul rând, mie însumi la întrebările exisențiale. Romanul mi-a oferit libertatea de a construi o lume întreagă, de a împleti istoria cu ficțiunea, de a integra multiple straturi de sens și de a permite o dezvoltare mai profundă a personajelor și a conceptelor filosofice. Am putut să creez, așa cum o numește „Poetul de Mov”, această „inginerie epică” în care precizia inginerului se îmbină cu sensibilitatea haijinului, permițând explorarea detaliată a unor teme care, în poezie, ar fi rămas la stadiul de sugestie. Așa cum am mai menționat, experiența de haijin a imprimat narațiunii un anumit ritm, cu o atenție la limbaj și la simbolism. Evident, forma amplă, de roman, permite tuturor ideilor complexe să poată coabita și să se dezvolte pe deplin. Privind în urmă, pot concluziona că edificarea acestei „inginerii epice” a fost o necesitate dictată de însăși anvergura viziunii creatoare. Rep.: Cum vedeți evoluția dumneavoastră literară de la „Picuri de rouă” la „Teino Kor”? G.-F.F.: Volumului „Picuri de rouă” i se datorează practic aflarea unei bune părți a poveștii, iar acest lucru este deconspirat în partea a doua a romanului. Trecerea la „Teino Kor” a fost o dezvoltare firească și necesară, impuse de aceeași viziune creatoare. Această evoluție se poate caracteriza prin trecerea de la introspecția lirică la o explorare epică, fără însă a abandona lirismul. Dimpotrivă, rigoarea și precizia învățate în haiku au devenit instrumente esențiale în realizarea „ingineriei epice” din romanul „Teino Kor”. De la observația delicată a naturii umane și a lumii înconjurătoare, specifică haiku-ului, am ajuns la o viziune atemporală, filosofică, care își propune să reinterpreteze evenimente istorice și să ofere noi perspective asupra condiției umane. Este o evoluție de la micro la macro, de la fragilitatea unui moment la eternitatea unor idei, în spiritul respectului pentru cuvânt și cu dorința de a oferi mult mai mult decât o experiență literară. G.-F.F.: Fiind vorba de un roman de debut, din această perspectivă nu pot spune că am o carieră literară! Evident, „Teino Kor” este o continuare firească a căutărilor mele interioare. Toate temele abordate în roman sunt interogații fundamentale care m-au preocupat constant, chiar din adolescență. „Teino Kor” este culminarea unei căutări personale de sens și de înțelegere a lumii, o sinteză a multor ani de reflecție și studiu. Romanul în sine este un punct de inflexiune în urma căruia s-au cristalizat căutările mele interioare. Trecerea de la haiku la un roman de anvergură (403 pagini), la această amplă „inginerie epică” ce îmbină istoria, mitologia și filosofia, a reprezentat o provocare imensă. Premiul „Ioan Slavici” primit în faza de manuscris, apoi impactul lansărilor și reacțiile publicului și ale criticii, au confirmat că acest pas a fost unul justificat și de succes. Mărturisesc că „Teino Kor”, prin complexitatea și mesajul său, ține, într-un mod tainic, de… luxsonanță! Rep.: Lucrați deja la un nou proiect? Dacă da, ne puteți oferi câteva indicii despre direcția sa tematică? Ce ați dori să rămână cu cititorul după ce închide ultima pagină din „Teino Kor”? G.-F.F.: După complexitatea „Teino Kor”, am crezut că va fi greu să găsesc alte fațete ale creației literare, dar iată, că tocmai lucrez la un nou proiect! Deși este încă în fază incipientă (și prefer să păstrez o aură de mister în jurul detaliilor) pot să vă ofer câteva indicii despre direcția sa tematică. Acest proiect are în comun aceeași taină dezvăluită în „Teino Kor” și va avea o doză de realism magic, care să invite la reflecție. Așa cum „Teino Kor” a pornit de la simbolul „FLOAREA VIEȚII”, noul proiect pornește de următorul citat: „Dacă ţi-ai îngropa bulbul inimii în pământ, ce fel de flori ar răsări: crini sau mătrăgună?” Ce îmi doresc să rămână cu cititorul după „Teino Kor”? „Teino Kor” este o invitație la introspecție și la meditație spirituală. Prin temele abordate am vrut să provoc cititorul să-și pună întrebări esențiale despre propria existență, despre sensul vieții și despre conexiunile invizibile care ne leagă de univers și de trecut. După ce închide ultima pagină din „Teino Kor”, îmi doresc ca cititorul să rămână cu mult mai mult decât o simplă poveste. Să se redescopere pe sine în perspectiva tainei străvechi dezvăluită în „Teino Kor” și confirmată în prezent de știință. Oricine citește „Teino Kor” nu va parcurge doar simpla călătorie prin paginile unei cărți, ci va resimți concomitent o incursiune atât prin propriul suflet, cât și prin spiritul atemporal al omenirii.