Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) trage un semnal de alarmă privind calitatea lucrărilor executate pe tronsonul Mizil-Pietroasele al Autostrăzii Moldovei (A7). Asocierea formată dintr-o firmă bulgară şi una românească, câştigătoare a contractului pentru cei 28,35 kilometri, a făcut pe şantier greşeli grave, de începător, care au dus la amânarea deschiderii circulaţiei, iniţial programată pentru octombrie 2024, susțin responsabilii CNAIR. Purtătorul de cuvânt al CNAIR, Alin Șerbănescu, a explicat că, deşi lucrările sunt gata în proporţie de 99,99 la sută, problemele tehnice se concentrează în jurul podului de la kilometrul 38, unde s-au constatat deficienţe la suduri şi la montarea unor componente metalice numite eclise şi ranforse. „Antreprenorul bulgar a făcut mai multe greșeli și s-a abătut de la proiectul tehnic. Nu a făcut sudurile cum trebuie, apoi când au venit metodele de remediere și anume aplicarea acelor eclise, nu le-a aplicat și a folosit un adeziv în loc să pună fururi (distanțiere care să mențină nivelul între eclisă și piesa metalică). S-au făcut niște greșeli de începător. Acolo, constructorul a avut unele probleme tehnice, acum mai are de montat la partea superioară a tablierului niște eclise și în interiorul tablierului niște ranforse. Acum, în dezbatere este cum se vor monta aceste ranforse. Miercuri, vom avea o nouă întâlnire cu firma bulgară să vedem când au de gând să încheie lucrările, să avem și noi o dată certă pentru deschidere”. Deşi, pentru a accelera lucrările, firma română din asociere a preluat o parte din responsabilităţile firmei bulgare, problemele nu au fost soluţionate. Oficialii CNAIR spun că, în aceste condiţii, nu pot avansa un nou termen pentru deschiderea tronsonului, deşi există estimări că remedierea ar putea dura două săptămâni. Însă, din cauza lipsei de predictibilitate a antreprenorilor, data rămâne incertă. Este important de menţionat că societatea bulgară, parte a asocierii SC Coni SRL – Trace Group Hold PLC, este la prima lucrare de infrastructură în România. Deşi din documentele oficiale rezultă că este o firmă profesionistă cu experienţă în domeniu, realitatea de pe teren contrazice aceste date. Mobilizarea de pe şantier este bună, atât ca număr de muncitori, cât şi ca utilaje, însă calitatea execuţiei lasă de dorit, după cum a punctat purtătorul de cuvânt CNAIR. Contractul pentru lotul Mizil-Pietroasele a fost semnat în iunie 2022, cu o valoare de peste 1,24 miliarde de lei fără TVA, iar termenul iniţial de execuţie era aprilie 2024, extins ulterior până în octombrie 2024. Nici acest termen nu a fost respectat, iar acum deschiderea este în continuare incertă. În schimb, şantierul de pe tronsonul Pietroasele-Buzău, executat de asocierile turceşti Nurol İnşaat și Makyol İnşaat, merge bine, iar CNAIR este mulţumită de ritmul de lucru. Primii 3 kilometri de pe acest tronson vor fi deschişi odată cu Mizil-Pietroasele, iar restul până la 13,9 kilometri sunt programaţi pentru finalizare în noiembrie 2025.
Industria cazinourilor online din România s-a dezvoltat spectaculos în ultimii ani, numai în 2024, piața românească de jocuri de noroc online a generând venituri de aproximativ 3 miliarde de euro, demonstrând o creștere semnificativă față de anii precedenți. În acest context competitiv, tehnologia inteligenței artificiale (AI) devine o componentă esențială în dezvoltarea platformelor de joc, influențând pozitiv experiența jucătorilor și securitatea operatorilor. În cele ce urmează, vom analiza modul în
.
Banca de Investiții și Dezvoltare (BID) a anunțat pe pagina sa de LinkedIn un nou fond de 233,35 de milioane de euro pentru întreprinderi mici și mijlocii (IMM). La inițiativa Autorităților de Management pentru Programele Regionale Nord-Est, Sud-Est și București-Ilfov, BID va gestiona Fondul de Participare Regional pentru finanțarea IMM. Noul instrument combină împrumutul cu dobândă redusă cu o componentă de grant, fiind necesare și mai puține garanții aduse. Astfel,
.
Banca de Resurse Genetice Vegetale (BRGV) Buzău deţine o colecţie cu peste 1.000 de soiuri de vinete, cu fructe de la câteva zeci de grame până la peste un kilogram, cu forma asemănătoare cu cea a mingilor de handbal, perfect rotunde. România are posibilitatea de a deveni un exportator important, ţinând cont de importanţa legumelor în gastronomia internaţională. Potrivit BRGV, pătlăgelele vinete prezintă o importanţă economică deosebită în culturile gastronomice
.
Italia și Franța sunt cei mai puternici producători de vin din lume, cu volume anuale de zece ori mai mari decât cele ale României. Țara noastră are potențial în această direcție și se poate inspira din vest, susțin specialiștii în domeniu. Însă, până atunci, producătorii autohtoni trebuie să treacă peste o perioadă turbulentă: măsurile de austeritate stabilite de Guvernul Bolojan, scrie Ziare.com. Cezar Ioan, expert în vinuri, a realizat pentru
.
AiPath Media este o sursă de știri de încredere, oferind informații de calitate pentru toate
judetele din Romania. Cu o echipă dedicată de jurnaliști experimentați, ne angajăm să aducem cititorilor
noștri o perspectivă cuprinzătoare asupra evenimentelor la nivel local și național.