Sub pretextul deficitului bugetar și a evitării retrogradării ratingului de țară, guvernul a aprobat un nou pachet de măsuri fiscale. Aceste măsuri cu impact direct asupra populației și mediului de afaceri au fost luate imediat după ce plafonarea prețurilor la electricitate și RCA a expirat. În contextul majorării cotei standard de TVA de la 19 la sută la 21 la sută și creșterii cotelor reduse de la 5 la sută și 9 la sută la 11 la sută, buzoienii vor trebui să scoată mai mulți bani din buzunar pentru că alimentele, medicamentele, apa, cărțile, lemnele de foc, energia termică și serviciile din HoReCa, care vor fi mai scumpe. Economiștii avertizează că aceste măsuri vor duce la creșteri de prețuri în lanț și la o scădere accentuată a puterii de cumpărare, mai ales în rândul populației vulnerabile. Astfel, familiile cu venituri mici vor resimți cel mai puternic efectele acestor schimbări fiscale, întrucât o pondere semnificativă din veniturile lor este destinată cheltuielilor de bază – produse alimentare, medicamente, energie –, toate vizate de noile creșteri de taxe. Tot începând din data de 1 august 2025, cota standard TVA aplicabilă în România va crește de la 19 la sută la 21 la sută și în industria auto. Această schimbare va avea un impact direct și asupra prețurilor finale ale autoturismelor, inclusiv asupra celor rulate. Buzoienii care vor să își schimbe mașina se grăbesc să profite de ultimele zile de achiziție cu TVA de 19 la sută cumulat ofertelor speciale lansate. Creșterea TVA se traduce printr-un cost total mai mare pentru orice autovehicul achiziționat după această dată. La un preț mediu de 20.000 euro pentru o unitate auto second-hand, diferența de 2 la sută din indexarea viitoare a TVA înseamnă aproximativ 400 euro în plus, sumă care poate fi direcționată luna curentă către alte beneficii. Schimbările TVA la imobiliare vor scoate din buzunarele romanilor mii de euro in plus la achiziția unei locuințe noi începând cu 1 august 2025. Pentru un apartament nou de 125 mp care costa 150.000 euro + TVA, cumpărătorul plătește acum un TVA de 19 la sută, adică 28.500 euro, însă când cota va creste la 21 la sută, suma va ajunge la 31.500 euro – o diferență semnificativă de 3.000 euro. Guvernul a decis sa mențină cota redusă de TVA de 9 la sută pentru locuințe doar până la 1 august 2025, și astfel doar pentru contractele semnate cu avans plătit până la această dată. După acest termen, TVA-ul standard de 21 la sută va deveni normal pentru majoritatea tranzacțiilor imobiliare. Această schimbare vine într-un moment dificil, când piața imobiliară înregistrează deja o scădere a vânzărilor de locuințe, de aproape 20 la sută la nivel național. În cazul carburanților, accizele cresc de la 1 august cu 10 la sută. La fel și pentru băuturile alcoolice. În schimb, pentru tutun, va fi o majorare cu 3 la sută. Iar de la 1 ianuarie urmează repriza a doua de creștere a accizelor. De asemenea vor creste accizele și pentru băuturile nealcoolice cu zahăr adăugat pentru care nivelul total de zahăr este cuprins între 5 și 8 g/100 ml și pentru băuturile nealcoolice cu zahăr adăugat pentru care nivelul total de zahăr este peste 8 g/100 ml. Nivelul de acciză pentru cidru de mere și pere, hidromel și băuturi fermentate liniștite din fructe de pădure, va fi similar cu cel aplicat celorlalte băuturi fermentate spumoase, respectiv de 76,19 lei/hl. Tot de la 1 august, cărțile vor deveni oficial mai scumpe în România. Potrivit planului de guvernare adoptat de coaliția cu majoritate parlamentară, taxa pe valoare adăugată pentru o serie de produse și servicii culturale — inclusiv livrarea de cărți, manuale școlare, ziare și reviste, dar și accesul la muzee, castele, case memoriale sau monumente istorice — va crește de la 5 la sută la 11 la sută. Asta înseamnă o scumpire imediată a cărților, într-o piață în care prețurile sunt deja greu de susținut pentru mulți cititori. Costurile mai mari de producție – accentuate și de criza hârtiei, agravată după invazia Ucrainei de Federația Rusă – vor duce la tiraje mai mici și la o ofertă editorială restrânsă. Editurile independente, cu marje reduse, vor fi primele afectate, iar librăriile care abia rezistă riscă să dispară. În cele din urmă, nota de plată va fi achitată de cititorul de rând, pentru care lectura riscă să devină un lux. Măsura face parte dintr-un pachet de ajustări bugetare menit să reducă deficitul fiscal, însă are potențialul de a afecta direct accesul la cultură, într-o țară în care oricum puțini oameni citesc constant. Veniturile din jocuri de noroc cuprind toate sumele încasate, bunurile și serviciile primite, ca urmare a participării la jocuri de noroc, indiferent de denumirea venitului sau de forma în care se acordă, inclusiv cele de tip jack-pot. Acestea se impozitează prin reţinere la sursă și impozitul este final. Impozitul datorat se determină la fiecare plată, prin aplicarea următorului barem de impunere asupra fiecărui venit brut primit de un participant de la un organizator sau plătitor de venituri din jocuri de noroc: Veniturile din premii se impozitează prin reţinere la sursă: Venit net = Venit brut – 600 lei sumă neimpozabilă Impozit = 10 la sută x venit net din fiecare premiu Impozitul este calculat și reținut în momentul plății premiului de plătitorul de venituri şi este final. De la 1 august, indemnizația pentru concediul medical va fi calculată diferențiat în funcție de numărul de zile, cu procente diferite pentru diferite perioade. Pentru primele 7 zile, indemnizația va fi de 55 la sută din salariu, iar pentru perioada 8-17 va crește la 65 la sută. Pentru concediile medicale mai lungi de 18 zile, indemnizația va fi de 75 la sută din salariu. Această modificare este în vigoare începând cu 1 august și se aplică tuturor tipurilor de concedii medicale, cu excepția celor pentru accident de muncă sau boală profesională, unde procentul rămâne de 100 la sută.