Un studiu cu privire la impactul burselor sociale, realizat la solicitarea Ministerului Educaţiei, arată că, în ultimii doi ani şcolari, cele mai multe burse acordate au fost sociale şi de merit. În timp ce bursa de merit este cea mai finanţată categorie, bursa socială are cei mai mulţi beneficiari. Participanţii la studiu – elevi, părinţi, invăţători, diriginţi şi directori – apreciază ca pozitiv efectul acordării burselor asupra reducerii abandonului şcolar şi creşterii motivaţiei pentru învăţare. Peste 70% dintre cei care au participat la studiu apreciază ca fiind corect pragul de 30% pentru bursele de merit şi de rezilienţă, relatează News.ro. ”La solicitarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, în perioada septembrie 2024 - aprilie 2025, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei a realizat studiul Efectele burselor şcolare asupra participării elevilor la educaţie - percepţii ale actorilor educaţionali. Studiul a vizat investigarea percepţiilor actorilor educaţionali cu privire la bursele şcolare şi efectele acestora asupra participării la educaţie şi a performanţei şcolare a elevilor, precum şi analiza schimbărilor aduse de metodologia de acordare a burselor implementată în anul şcolar 2024 – 2025”, a transmis, marţi, Ministerul Educaţiei, într-un comunicat de presă. Sursa citată a precizat că metodologia de cercetare a inclus analiza documentară asupra reglementărilor cu privire la acordarea burselor şcolare în învăţământul preuniversitar din România şi sondajul de opinie administrat online, în rândul elevilor, părinţilor, profesorilor şi directorilor. Cercetarea s-a realizat pe un eşantion de 510 unităţi şcolare, reprezentativ pentru unităţile de învăţământ preuniversitar din România. Au fost colectate răspunsuri de la aprox. 13.000 de elevi, 12.500 de părinţi, 1.300 de diriginţi şi învăţători şi 350 de directori. Potrivit datelor oficiale ale Ministerului Educaţiei şi Cercetării (MEC), în luna martie 2024 a anului şcolar 2023 - 2024, au fost acordate aprox. 1.370.000 de burse, la o populaţie şcolară de 2.260.430 de elevi (excluzând elevii din învăţământul preşcolar, special şi postliceal). ”Alocările bugetare au fost concentrate pe bursele sociale şi de merit, care reprezintă peste 95% din totalul burselor acordate în anul şcolar 2023 - 2024. Distribuţia fondurilor reflectă susţinerea elevilor aflaţi în situaţii vulnerabile (52% din buget) şi a performanţei (48% din buget). De exemplu, la nivelul lunii martie 2024, bursa socială a avut cei mai mulţi beneficiari (55,6% din totalul beneficiarilor de burse, 762.833 elevi), urmată de bursa de merit (40%, 522.653 elevi), bursa tehnologică (6%), bursele de excelenţă olimpică (0,22%), iar bursa pentru mame minore s-a acordat pentru 960 beneficiare (0,06%)”, a mai transmis ministerul. Datele MEC arată că în luna ianuarie 2025, au fost acordate peste 1.400.000 de burse şcolare. ”Bursa de merit, acordată unui număr considerabil de elevi, a fost cea mai finanţată categorie, în timp ce bursa socială a avut cei mai mulţi beneficiari. Bursele tehnologice, cele de excelenţă şi bursele pentru mame minore au vizat segmente mai restrânse, indicând direcţii de sprijin specializat. Bursa socială a înregistrat cei mai mulţi beneficiari (840.820, reprezentând 60% din totalul beneficiarilor), urmată de bursa de merit (325.265 de elevi). Bursa de rezilienţă a avut 170.318 elevi beneficiari, aceştia reprezentând 12% din totalul bursierilor la nivelul acestei luni”, mai arată datele MEC. Accesul la diferite tipuri de burse: Potrivit datelor studiului, în mediul rural, bursele au fost utilizate frecvent şi de către familie, ca sprijin economic, iar în mediul urban, se observă o diferenţă de 20% între opiniile părinţilor şi elevilor despre utilizarea fondurilor, ceea ce poate semnifica că decizia cheltuirii banilor este a elevilor. Elevii din rural utilizează în mai mare măsură bursa pentru caiete, cărţi şi rechizite sau îmbrăcăminte/încălţăminte, iar cei din urban în mai mare măsură pentru pregătire suplimentară/meditaţii, articole de îngrijire sau divertisment; 60% dintre părinţi se declară mulţumiţi de bursă, însă există nemulţumiri privind cuantumul şi întârzierile de plată; aproape toţi elevii (99,7%) declară că bursa a avut un efect pozitiv, iar două treimi raportează îmbunătăţirea performanţei şcolare autopercepute; părinţii menţionează ca efecte pozitive creşterea motivaţiei pentru învăţare (65%), mai ales la liceu (peste 70%); majoritatea profesorilor (75%) şi directorilor (peste 80%) consideră că bursele şcolare au avut ca efect reducerea absenteismului în rândul elevilor şi creşterea prezenţei la ore; percepţiile profesorilor arată că în mediul urban bursele au avut un impact mai puternic asupra motivaţiei şcolare, rezultatelor învăţării şi asupra competitivităţii şcolare. În rural, bursele au contribuit mai mult la reducerea absenteismului şi a abandonului şcolar, funcţionând mai degrabă ca mecanism de participare şcolară; unele cadre didactice au menţionat creşterea nivelului de stres în rândul elevilor, presiunea pentru obţinerea de note mari şi transformarea burselor într-un scop în sine, fără o creştere a motivaţiei şi a efortului în învăţare; unii profesori au semnalat măsuri coercitive asupra elevilor, adoptate de părinţi, pentru obţinerea burselor; rata de participare la examenele şi evaluările naţionale nu a variat semnificativ în cei doi ani şcolari de implementare a noilor metodologii de acordare a burselor (conform analizelor suplimentare ale ministerului, după ultima sesiune de bacalaureat - iunie 2025). Opinii privind pragul de 30% stabilit pentru acordarea burselor de merit şi de rezilienţă: majoritatea respondenţilor consideră că acest criteriu este corect (73% dintre directori, 72% dintre diriginţi, 72% dintre elevi, 73% dintre părinţi); se remarcă procentul destul de ridicat al celor care consideră pragul de 30% ca fiind incorect (16% directori, 21% profesori, 17% elevi, 22% părinţi), părinţii din mediul urban şi diriginţii cu vechime de peste 20 de ani fiind cei mai critici; considerată o extensie a bursei de merit, acordarea bursei de rezilienţă pentru medii de până la 7 este percepută ca fiind prea permisivă, ceea ce poate diminua motivaţia elevilor pentru excelenţă; persistă îngrijorări legate de echitatea şi impactul acestora asupra motivaţiei elevilor; există diferenţe în favoarea mediului rural, faţă de mediul urban, pentru toate categoriile investigate cu privire la raportarea favorabilă faţă de acest prag. directorii, diriginţii, elevii şi profesorii din şcolile profesionale par să aibă cea mai mare acceptare a criteriului. Recomandări şi nevoi de sprijin ale respondenţilor: clarificarea rolului bursei de rezilienţă - ca măsură de susţinere a performanţei sau de sprijin social; simplificarea aspectelor administrative privind acordarea burselor şcolare (de exemplu, standardizarea documentaţiei, extinderea perioadelor pentru depunerea şi verificarea dosarelor de burse); realizarea unor activităţi de informare şi sprijin, accesibile şi adaptate nevoilor beneficiarilor (de exemplu, documente suplimentare de diseminare şi explicare a Metodologiei pentru profesori, părinţi, elevi, asistenţă specializată pentru situaţii atipice sau complexe); îmbunătăţirea instrumentelor (digitale) de sprijin pentru acordarea burselor (de exemplu, platformă digitală pentru depunerea online a documentaţiei din dosarul pentru burse); revizuirea responsabilităţilor instituţionale în gestionarea burselor (de exemplu, limitarea atribuţiilor şcolilor în ceea ce priveşte bursele sociale, la informarea părinţilor, cu transferul atribuţiilor pentru dosarele de burse sociale către autorităţile locale/judeţene); asigurarea resurselor umane şi materiale necesare gestionării burselor şcolare (de exemplu, asigurarea unor mecanisme de colaborare cu specialişti în domeniile juridic, financiar, asistenţă socială, medical).
AiPath Media este o sursă de știri de încredere, oferind informații de calitate pentru toate
judetele din Romania. Cu o echipă dedicată de jurnaliști experimentați, ne angajăm să aducem cititorilor
noștri o perspectivă cuprinzătoare asupra evenimentelor la nivel local și național.