Miturile „raiului” comunist (1). Cum erau, de fapt, educația, sănătatea și siguranța cetățeanului de pe vremea lui Nicolae Ceaușescu
Inapoi

Miturile „raiului” comunist (1). Cum erau, de fapt, educația, sănătatea și siguranța cetățeanului de pe vremea lui Nicolae Ceaușescu

Postat cu 13 ore în urmă

Update cu 13 ore în urmă

Timp de citire: 19 minute

Articol scris de: Andrei Miroslavescu

Image Description
Nationale
Aproape 36 de ani au trecut de când românii au ieșit în stradă și au strigat „Libertate!”, „Jos comunismul! și au declanșat o Revoluție sângeroasă care a dus la căderea Regimului Ceaușescu. Dar, în mod paradoxal, după acești zeci de ani de libertate și democrație, ideea că în comunism „era mai bine” a crescut în popularitate. Generațiile s-au schimbat, iar astăzi părerea față de dictatură se formează, mai degrabă, din povești și frustrările generate de situația economică actuală. Digi24.ro a încercat să afle, cu ajutorul specialiștilor, cât este adevăr și cât este minciună în miturile care circulă în aceste zile despre perioada de dinainte de ’89,. Urmăriți primul episod din serialul -Miturile „raiului” comunist-, în care prezentăm dacă, într-adevăr, s-au întâmplat mai multe „lucruri bune” în comunism decât „lucruri rele”. Mai mult de jumătate dintre românii care au răspuns la un sondaj publicat pe 22 iulie sunt de părere că regimul comunist a însemnat mai degrabă un lucru bun pentru România, iar 44,% dintre cei care au răspuns la sondajul INSCOP spun că „înainte se trăia mai bine”. Detalii, aici. „Corupția era mai redusă, statul avea grijă de cetățeni, instituțiile funcționau mai bine, iar țara producea mai mult” – sunt doar câteva dintre argumentele invocate de cei care susțin că regimul comunist a fost benefic pentru România. Dar oare să fi fost așa? Digi24.ro a încercat să afle dacă aceste convingeri se bazează pe adevăruri istorice sau dacă sunt doar proiecții idealizate, născute din frustrările acumulate la adresa actualului stat român. Pentru primul episod din seria -Miturile „raiului” comunist-, am stat de vorbă cu istoricii Mădălin Hodor și Cosmin Popa, dar și cu sociologii Gelu Duminică și Bogdan Voicu, pentru a afla dacă s-au întâmplat mai multe „lucruri bune” în comunism decât „lucruri rele”, dacă într-adevăr cetățeanul era în siguranță pe stradă și avea acces la educație și sănătate de calitate. Mădălin Hodor, istoric: „Nu știu ce lucruri bune s-au întâmplat. Toată lumea are o memorie subiectivă și personală în chestiunea asta. Regimul comunist a fost un regim de natură criminală, fără dar și poate, o dictatură, un regim extremist, un regim care a împărțit oamenii în clasă muncitoare și asupritori, a exterminat milioane de oameni pe principiul ăsta, și a creat un sistem care 50 de ani s-a menținut doar prin represiune, teamă, frică, închisori, Securitate, tortură și așa mai departe. Un regim care avea nevoie ca cetățenii să fie ținuți cu forța în propria țară împrejmuită cu sârmă ghimpată și grăniceri, nu puteai să pleci decât riscându-ți viața, dacă voiai să faci asta fără aprobarea regimului comunist” Cosmin Popa, istoric: „Nu, nu era mai multă siguranță publică. Erau mai puțin cunoscute incidentele de stradă, insecuritatea stradală nu era un subiect de discuție publică, iar regimul era foarte atent în a nu disemina astfel de informații care să pună sub semnul întrebării eficiența instituțiilor de ordine și control, așa cum era Miliția, de exemplu. E o percepție, nu o realitate” Bogdan Voicu, sociolog: „Habar nu avem cum era de fapt în realitate. Pentru că raportările pe care le folosim azi nu sunt cele care erau și în trecut, modul în care raportăm diverse elemente de criminalitate diferă față de ceea ce avem azi. Însă, într-adevăr, în orice stat totalitar este mai multă siguranță publică, pentru că acolo nu ai libertăți deloc și orice fapt pe care îl faci e imediat vizibil și penalizabil. Din acest punct de vedere, este probabil să fi fost mai puține acte de tâlhărie, să zicem, în public. Dar, pe de altă parte, exista o economie subterană adeseori întreținută de către Securitate, care funcționa foarte puternic și care era bazată pe criminalitate. Doar dacă ne gândim la fenomenul casetelor video sau la modul în care unii aveau dreptul să exporte produse rezultate din oi către turci, discutăm despre afaceri complet ilegale și care duceau la insecuritate, pentru că astea trebuiau apărate inclusiv cu costuri ce priveau securitatea publică” Mădălin Hodor, istoric: „E o percepție falsă din mai multe motive. E o întrebare destul de, cum să spun, care conține o capcană. Normal că un regim de teroare, bazat pe poliție, securitate și supraveghere generală are mai mare control asupra cetățenilor, în consecință ar fi logic că un astfel de regim oferă mai multă siguranță, dar în raport cu ce? E destul de natural ca un regim totalitar să fie mai în control decât unul democratic în ceea ce privește aceste fenomene. Dar chiar și acest lucru e fals. În perioada comunistă, criminalitatea nu era mai mică. Doar că nu se scria. Nu apăreau reportaje la televizor, nu aveam ca astăzi știri - se întâmplă astăzi o crimă, imediat e breaking news - Pe vremea aia nu apărea în Scînteia că s-a petrecut o crimă înfiorătoare nu știu unde. Propaganda interzicea astfel de lucruri. Eu țin minte, pentru că eram copil, țin minte teroarea trăită în fiecare iarnă când Nicolae Ceaușescu dădea decrete de amnistie și scotea din pușcării zeci de mii de infractori. În perioada de iarnă, Ceaușescu emitea decrete de grațiere, îi elibera pe pușcăriași pentru că nu voia să îi mai țină în închisori pe banii statului și le dădea drumul, iar infracționalitatea bubuia. Eu nu m-am simțit niciodată în siguranță” Mădălin Hodor, istoric: „Școlile erau supraaglomerate. Se lucra în două schimburi, erau copii care învățau dimineața și copii care veneau după-masa, învățai în condiții foarte proaste. Dacă nu erai într-o școală bună, adică una sau două într-un municipiu reședință de județ, restul erau înghețate bocnă din începutul iernii până în primăvară” Bogdan Voicu, sociolog: În ceea ce privește educația, toți avem acces la același tip de educație, de foarte proastă calitate și, insist, de foarte, foarte proastă calitate. România comunistă a avut un singur lucru bun în ce privește accesul la educație, și anume faptul că numărul de analfabeți a scăzut masiv și toată lumea termina măcar o clasă, cel puțin formal, deși avem analfabetism funcțional. În schimb, sistemul educațional românesc, așa cum a fost construit în jumătatea secolului XIX, destul de târziu în comparație cu alte state europene, n-a fost niciodată unul bun. Nu întâmplător, copiii clasei dominante de la sfârșitul anilor 1800, începutul anilor 1900 nu studiau în România, ci se duceau la Paris, Berlin, Viena pentru că aici nu aveai ce să studiezi și nici cine să-ți predea, pentru că nu aveai profesori și aveai puțini care mergeau la școală. Ne aducem aminte, Caragiale a terminat opt clase, așa era pe vremea aia. Iar în schițele lui Caragiale regăsim ideea de meditații și de șpăgi pentru a obține note la examen. Ori asta o revedem de-a lungul întregii istorii românești: și în comunism, și în post-comunism, și înainte de comunism. Ceea ce ne spune că am avut un sistem educațional de foarte proastă calitate, pentru că altfel n-ai nevoie de meditații. Dacă sistemul educațional e bun, nu mai e nevoie de meditații. Asta înseamnă că ideea cu care am tot plecat și pe care am tot vehiculat-o în lume, că am avut un sistem educațional bun în timpul comunismului, e falsă. Legat de rezultatele la olimpiade, e o poveste foarte drăguță. Eu am documentat-o cu cifre într-una din cărțile pe care le-am scris. În anii ’80, ’70, ’60, România n-a fost neapărat cea mai performantă țară. Ci la chimie și biologie sau geografie, dacă nu mă înșel, am fost sistematic pe unul dintre ultimele locuri. Atunci când ne mândrim cu lotul olimpic - oameni foarte buni -, că au luat trei medalii de bronz și una de argint, trebuie să ținem cont că acest număr intră în media sau chiar sub media celorlalte țări. Pentru că, de regulă, 66% din participanții la concursuri internaționale iau premii. Pe scurt, sistemul educațional n-a fost mai bun, ci la fel de prost ca și azi” Cosmin Popa, istoric: „Nu. Era vorba de o educație foarte bine organizată pentru că deservea niște scopuri politice. De asemenea, deservea obiective economice ale regimului, pentru că regimul avea nevoie de pregătirea cadrelor pentru industrie, agricultură, dicta norme de școlarizare, dar din punct de vedere al conținutului, educația din România comunistă era o educație mult rămasă în urmă, în raport cu evoluțiile chiar din țările socialiste, fără să mai vorbim de cele din Occident. Din acest punct de vedere, avem de-a face cu o înfrumusețare retro-activă a unei realități care nu a existat niciodată”. Mădălin Hodor, istoric: „Care servicii medicale? Intrai în spitale și nu găseai un Paracetamol. În perioada anilor 80 inclusiv spitalele sufereau când se tăia curentul. Oamenii din spitale mureau pentru că nu era curent electric, era un frig generalizat” Cosmin Popa, istoric: „Accesul la sănătate era, teoretic, generalizat, însă ceea ce la vremea respectivă se numeau instituții de sănătate, practic denumeau niște clădiri care ofereau niște servicii pe care cu greu le poți considera ca fiind de sănătate. Din multe puncte de vedere, mulți se consideră astăzi văduviți la servicii de sănătate, pentru că nu au acces la spitale private sau anumite sectoare de la spitalele din stat. Mai ușor era accesul la o clădire care pretindea că se ocupă cu sănătatea, nu la serviciile de sănătate” Gelu Duminică, sociolog: „Toate evidențele ne contrazic. Aveam mortalitate infantilă de 17%, adică 17 copiii dintre 100 mureau în prima lună de viață. Ne aducem aminte cum erau copiii cu dizabilități ținuți. I-am văzut după, noi nu i-am văzut atunci, nu știam de ei. Cu toții ne aducem aminte ce însemnau rândurile la policlinică și cum se murea pe capete. Cât de departe de noi era prima unitate spitalicească” Mădălin Hodor, istoric: „Este efectiv revoltător. Statul simula că are grijă de cetățean, dar în realitate nu avea nicio grijă față de cetățean. Comunismul românesc a fost o variantă de aristrocrație de castă, adică aveam liderii comuniști și potentații comuniști și vârfurile securității și ale aparatului de partid care trăiau împrejmuite de garduri în Centrul Bucureștiului și restul de 20 de milioane de români erau sclavi ai acestor oameni și nu beneficiau de nimic. În ce fel avea grijă regimul de oameni? Nu găseai mâncare sau găseai foarte greu, salariile nu se dădeau niciodată la timp. Declarativ asta era esența regimului, omul este în centrul grijii partidului pentru societate, dar în realitate singura grijă era pentru cei care conduceau partidul, restul nu contau. Nu înțeleg de unde a apărut acest mit.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
Alte postari din Nationale

Pagina de facebook

-
-

Recente din buzau

-
-

15:38

Mulți buzoieni vor servicii medicale ireproșabile, dar fără să plătească

E declarația „bombă” a unui buzoian pe facebook: Aceasta e una din realitățile de la UPU Buzău. Mulți dintre cei care solicită ajutor medical de urgență nu plătesc CASS! Mai exact, nu dau una de un leu statului român ca taxe, în schimb sunt campioni la pretenții și scandal. Periodic apar postări critice pe facebook la adresa spitalului din Micro XIV, unele cu insulte și chiar amenințări la adresa personalului
Image Description

14:39

Dezinformare pe TikTok despre intrarea României în război

Ministerul Afacerilor Interne semnalează existența unei campanii de răspândire a unor informaţii false, prin care sunt prezentate ca fiind veritabile clipuri realizate cu ajutorul programelor de inteligenţă artificială din care reiese că premierul Ilie Bolojan anunţă intrarea României în război în luna septembrie a acestui an „Aceste clipuri sunt false și fac parte dintr-o acțiune de manipulare intenționată a opiniei publice. Prim-ministrul României nu a susținut astfel de declarații, iar
Image Description

13:37

„Azi am trecut pentru prima dată peste noul pod  peste Buzău”

„Mai multă viteză. Mai multă demnitate. Am sentimentul evoluției”. Cuvintele de mai sus au fost extrase dintr-un editorial publicat de preotul Paul Negoiță după ce a trecut cu mașina peste noul pod al autostrăzii peste râul Buzău. „Azi am trecut pentru prima dată peste noul pod peste Buzău, parte din de pe Autostrada Moldova. Șoseaua lină, aerul proaspăt și perspectiva largă m-au făcut să simt ceva ce nu mai trăisem
Image Description

11:45

„Porți deschise” la SCDL Buzău, cu degustare de tomate cu gust autentic

Pe 1 august, începând cu ora 10.00, Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Legumicolă (SCDL) Buzău își deschide porțile pentru publicul larg, invitând iubitorii de legume autentice la un eveniment dedicat gustului veritabil al tomatelor românești. Sub genericul „Degustare de Tomate – Gustul autentic al verii”, participanții vor avea ocazia să descopere cele mai savuroase soiuri de tomate, cultivate cu pasiune de echipa de cercetători ai stațiunii, direct în solariile Buzăului. Programul include
Image Description

01:15

Expertul buzoian Cezar Ioan despre măsurile de austeritate: producătorii de vin, sub spectrul falimentului

Italia și Franța sunt cei mai puternici producători de vin din lume, cu volume anuale de zece ori mai mari decât cele ale României. Țara noastră are potențial în această direcție și se poate inspira din vest, susțin specialiștii în domeniu. Însă, până atunci, producătorii autohtoni trebuie să treacă peste o perioadă turbulentă: măsurile de austeritate stabilite de Guvernul Bolojan, scrie Ziare.com. Cezar Ioan, expert în vinuri, a realizat pentru
Image Description

Recente din Romania

-
-

20:06

- Externe - Robert Fico acuză Marea Britanie că a plătit activişti pentru a influenţa alegerile din Slovacia în 2023. Reacția Londrei

Prim-ministrul slovac Robert Fico (Smer-SD) a declarat marţi că Ministerul de Externe britanic (Foreign Office) a plătit influenceri prin intermediul unei agenţii media pentru a influenţa alegerile legislative din Slovacia în 2023 în detrimentul partidului său Smer-SD şi în favoarea formaţiunii Slovacia Progresistă (PS), premierul făcând trimitere la un articol publicat de site-ul marker.sk, transmite agenţia slovacă TASR. În consecinţă, Slovacia îl va convoca pe ambasadorul britanic Nigel Baker, de
Image Description

20:01

- Brasov - FAKE NEWS anunțat de MAI: „România NU va intra în război!”

Ministerul Afacerilor Interne semnalează existenţa unei campanii de răspândire a unor informaţii false, prin care sunt prezentate ca fiind veritabile clipuri realizate cu ajutorul programelor de inteligenţă artificială din care reiese că prim-ministrul Ilie Bolojan anunţă intrarea României în război începând cu luna septembrie 2025. ‘Aceste clipuri sunt false şi fac parte dintr-o acţiune de manipulare intenţionată a opiniei publice. Prim-ministrul României nu a susţinut astfel de declaraţii, iar România
Image Description

19:57

- Externe - Suma pe care este dispus să o plătească rapperul P. Diddy ca să fie eliberat pe cauţiune înainte de pronunţarea sentinţei

Avocaţii cântăreţului Sean „Diddy” Combs i-au cerut marţi judecătorului care a condus procesul său pentru infracţiuni sexuale să îl elibereze din închisoare contra unei cauţiuni de 50 de milioane de dolari înainte de pronunţarea sentinţei pe 3 octombrie, după ce starul hip-hop a fost declarat nevinovat la cele mai grave dintre acuzaţiile care au fost formulate împotriva sa, informează Reuters. Într-un document depus în instanţă, avocatul rapperului, Marc Agnifilo, a
Image Description

Reclame

-
-

Vremea

-
-
buzau WEATHER

Schimb valutar

-
-

Autor știre

-
-
Elena Dumitrescu

Redactie

-
-
Stiri de calitate din judetul buzau
mail: office@AiPath.ro

Acasa Recente Radio Judete