Guvernul promite, din nou, o reformă a aparatului bugetar, cu mai puține posturi și cheltuieli reduse. Digi24.ro a analizat mai multe instituții subordonate Executivului și a descoperit că există șefi care câștigă lunar mai mult decât premierul, șeful lor ierarhic. În unele cazuri, leafa poate fi mai mult decât dublă. În subordinea Secretariatului General al Guvernului funcționează peste 30 de agenții, autorități, departamente și institute. În contextul în care se discută despre o reformă la Palatul Victoria, Digi24.ro a analizat toate aceste entități pentru a vedea cât câștigă lunar șeful fiecăreia. La Institutul pentru Cercetare în Informatică, directorul general, Adrian Victor Vevera, câștigă mai mult decât premierul. Chiar dacă deține o funcție publică, șeful institutului nu are salariul public pe site-ul oficial. Digi24.ro a descoperit însă că bugetul aprobat în 2024 îi alocă un venit anual de 650.000 de lei. Defalcat, pentru fiecare lună în parte, dacă scădem și dările la stat, directorul institutului ar trebui să rămână cu un salariu de aproximativ 32.000 de lei net, aproximativ 6.500 de euro. Pe lângă leafa lunară pe care o încasează, Adrian Victor Vevera este și membru în Consiliul de Administrație al institutului pe care îl conduce. Dacă analizăm același proiect de buget de anul trecut, pentru membrii din Consiliul de Administrație s-a alocat suma de 394.000 lei. Împărțit la cei șase membri din CA, lunar înseamnă o indemnizație de aproape 3.200 de lei net pentru fiecare membru. La final de lună, șeful Institutului de Cercetare în Informatică ajunge să câștige aproximativ 35.000 de lei net, echivalentul a 7.000 de euro. Prin comparație, salariul premierului, șeful său pe linie ierarhică, este de puțin peste 15.000 de lei, adică aproximativ 3.000 de euro. Deși ICI se autofinanțează parțial, având venituri din servicii IT, consultanță sau dezvoltări de software, primește deopotrivă și bani de la bugetul de stat. Execuția bugetară pe anul 2023 (ultimele date disponibile) arată că veniturile institutului s-au ridicat la aproximativ 51 de milioane de lei, însă cheltuielile înregistrate au fost de 57 de milioane de lei. Așadar, a înregistrat pierderi de 6 milioane de lei. Un alt caz pe care Digi24.ro l-a sesizat, de data aceasta din subordinea Ministerului Dezvoltării – președintele Autorității Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC), Ionel Tescaru. Deși are rang de secretar de stat, iar potrivit legii leafa pentru un astfel de post este de 16.640 de lei brut (aproximativ 9.700 de lei net), declarația de avere arată un venit mult mai mare. La capitolul venituri salariale de la ANRSC pe anul 2024, Ionel Tescaru figurează cu un venit de aproximativ 23.000 lei net, cu peste 13.000 de lei mai mult decât leafa asimilată secretarului de stat. Ionel Tescaru a fost numit în fruntea ANRSC în februarie 2019 de către premierul de la acea dată, Viorica Dăncilă, pentru un mandat de cinci ani, care i-a fost prelungit în februarie 2024. El a fost concediat de la conducerea Companiei de Apă Buzău la finele anului 2018 în urma unui șir de conflicte pe care le-a avut cu primarul Constantin Toma, cele mai multe pe tema creșterii anuale a prețului prestațiilor operatorului de apă și canalizare. Ionel Tescaru a devenit director general al Regiei Autonome Municipale – structură care îngloba operatorul, pe atunci municipal, de apă şi canalizare – la 1 ianuarie 2005, după ce, în calitate de consilier local, a părăsit Partidul Naţional Liberal-, pe listele căruia a fost ales şi în numele căruia candidase, în primăvara anului 2004, la Primăria Buzău -, pentru a întări majoritatea social-democrată din delibe-rativul municipiului. De la 1 ianuarie 2008, a fost director al Companiei de Apă. Pachetul al doilea de măsuri fiscale pe care îl pregătește Guvernul ar urma să cuprindă și o reformă a statului – instituții, consilii de administrație, lefuri și sporuri nejustificate. Până atunci, Cancelaria Premierului promite primele tăieri de posturi. Executivul urmează să adopte ordonanța de urgență prin care să fie făcute reducerile. Vizate sunt toate departamentele, ceea ce a nemulțumit angajații de la Palatul Victoria. Aceștia au acuzat că s-ar face presiuni și că li s-au cerut liste cu oameni de concediat.