Update 10 luni în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Andrei Miroslavescu
Recent, furtul unor obiecte de valoare din tezaurul românesc, având loc la Muzeul Drents din Assen, Olanda, a generat o serie de reacții din partea oficialilor români, îngrijorați de soarta acestor artefacte. Timid, dispuși să piardă un important segment din identitatea națională, aceștia tem că, în lipsa recuperării rapide, obiectele furate ar putea fi topite.
Lucian Romascanu, fostul ministru al Culturii, în prezent președinte al Consiliului Județean Buzău, a declarat pentru o publicație locală că expoziția itinerantă, din care făcea parte tezaurul dacic, a avut ca scop promovarea istoriei României în Europa. „Scopul a fost de a duce în Europa mesajele corecte despre România și istoria românilor”, a subliniat Romascanu.
Tezaurul a fost expus la mai multe muzee de renume din Europa, precum Muzeul Național de Arheologie din Madrid, unde a avut un succes remarcabil, și la Roma, în Termele lui Diocletian. Fostul ministru a precizat că toate capitalele europene care au găzduit această expoziție au beneficiat de securitate adecvată, dar a exprimat îngrijorarea în legătură cu protecția oferită de muzeul olandez.
Romascanu și-a exprimat convingerea că autoritățile olandeze vor reuși să identifice hoții, menționând că obiectele din aur sunt de o valoare inestimabilă. „Acest tip de infracțiune este regretabil, iar dacă aurul ar fi topit, ar fi un adevărat dezastru”, a spus el, adăugând că țara noastră a avut, în trecut, parte de recuperări reușite ale unor artefacte furate.
De asemenea, Romascanu a semnalat că autoritățile olandeze poartă o responsabilitate majoră în acest caz. Pe rețelele sociale, el a declarat că vinovăția pentru furt revine în principal statului olandez, care ar fi trebuit să asigure o protecție corespunzătoare având în vedere valoarea exponatelor.
În contextul acestui incident, premierul Marcel Ciolacu a confirmat că nu a fost emisă o Hotărâre de Guvern pentru organizarea expoziției din Olanda, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la organizarea acestui eveniment cultural. Ordonanța de Urgență nr. 27/2023, adoptată recent, prevede că astfel de expoziții internaționale trebuie să fie aprobate prin Hotărâre de Guvern, lucru care nu s-a întâmplat în acest caz.
Acest incident atrage atenția asupra deficiențelor în gestionarea patrimoniului cultural românesc și ridică semne de întrebare cu privire la modul în care sunt organizate și monitorizate expozițiile internaționale. Community-ul cultural român se teme că lipsa unei reacții rapide și eficiente ar putea duce la o pierdere semnificativă din patrimoniul național.
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) organizează duminică o acțiune susținută în județul Buzău, cu ocazia alegerilor locale parțiale pentru șefia Consiliului Județean. Surse din conducerea centrală a partidului au confirmat că președintele George Simion a dispus ca toți parlamentarii AUR să vină în zonă.
Marcel Ciolacu, candidatul PSD pentru președinția Consiliului Județean Buzău, a reafirmat că fermierii nu vor fi afectați de o eventuală taxare a serelor și solariilor. El a explicat fermierilor prezenți că această prevedere nu va fi aplicată.
Ștefăniță Avrămescu, candidatul suveraniștilor buzoieni la președinția Consiliului Județean, poate dovedi că este originar din Buzău, însă cariera sa profesională a fost legată în mare parte de alte administrații. De peste 20 de ani, acesta a lucrat ca bugetar în afara județului, ceea ce ridică semne de întrebare asupra implicării sale în viața comunității locale.
Candidatul PSD la președinția Consiliului Județean Buzău, Marcel Ciolacu, a prezentat un plan amplu pentru modernizarea sistemului de alimentare cu apă potabilă. Acesta vine în contextul crizei recente din județele Prahova și Dâmbovița, unde zeci de mii de persoane au rămas fără apă din cauza unor probleme grave de infrastructură.
