Deși este un organ de mici dimensiuni, glanda tiroidă are un impact uriaș asupra întregului organism. Una dintre cele mai importante legături este cea cu inima: dezechilibrele hormonale cauzate de afecțiuni tiroidiene pot determina apariția sau agravarea unor boli cardiovasculare, unele dintre ele cu potențial letal. Dr. Elena Lăcrămioara Dumitrache, medic primar endocrinolog și specialist în diabet, nutriție și boli metabolice în cadrul Cardio Clinique NCS, explică ce riscuri ascund bolile endocrine și cât de important este controlul funcției tiroidei pentru protejarea sănătății cardiace. Ea are o bogată experiență acumulată în spitalele mari de profil din București precum Spitalul Clinic de Urgență Floreasca, Spitalul Militar Central, Institutul de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice Prof. Dr. N. Paulescu și Institutul de Endocrinologie C.I. Parhon. În sfera endocrinologiei, cele mai frecvente afecțiuni sunt cele legate de tiroidă. Hipertiroidismul (excesul de hormoni tiroidieni), hipotiroidismul (insuficiența acestora), gușa polinodulară sau cancerul tiroidian sunt afecțiuni frecvent întâlnite. Potrivit specialistei, cea mai frecventă cauză este una autoimună, tiroidita Hashimoto, însă și factorii de mediu sau cei genetici joacă un rol important. Hormonii tiroidieni influențează aproape toate procesele metabolice, inclusiv consumul de oxigen, metabolismul lipidic, glucidic și proteic, dar și echilibrul cardiovascular. Dereglările în producția acestor hormoni pot modifica ritmul cardiac, pot genera oboseală, nervozitate, insomnie și pot duce la apariția unor boli cardiovasculare grave. „Hormonii tiroidieni au multiple efecte fiziologice la nivelul tuturor țesuturilor și implică fiecare cale metabolică. O perturbare în secreția hormonilor tiroidieni poate duce la alterări metabolice, inclusiv modificări ale consumului de oxigen, ale metabolismului proteic, glucidic, lipidic și al vitaminelor. Reglarea consumului de oxigen reprezintă acțiunea principală a hormonilor tiroidieni și ea este redusă în hipotiroidism și crescută în hipertiroidism. Hormonii tiroidieni cresc sensibilitatea receptorilor miocardici și ai celor din țesutul adipos, astfel că pot apărea palpitații, nervozitate, oboseală sau insomnie în cazul pacienților afectați de hipertiroidism.” explică dr. Dumitrache. Hipertiroidismul netratat poate cauza fibrilație atrială rezistentă la tratament, tahicardie sinusală sau supraventriculară, insuficiență cardiacă energodinamică și angină pectorală prin creșterea consumului de oxigen miocardic. De asemenea, această afecțiune netratată poate duce la pericardită mixedematoasă (acumulare de lichid în jurul inimii), hipertensiune arterială prin rezistență vasculară crescută, ateroscleroză coronariană (prin hipercolesterolemie), modificări ale ritmului cardiac și angină pectorală Efectele bolilor tiroidiene asupra inimii pot apărea relativ rapid. În caz de hipertiroidism, complicațiile pot apărea chiar în două-trei luni. În hipotiroidism, bolile cardiovasculare pot debuta în șase luni până la un an. „Vestea bună este că toate aceste complicații cardiovasculare sunt reversibile prin tratament de specialitate al afecțiunii tiroidiene primare, la care se adaugă și tratamentul cardiovascular. De aceea, medicul endocrinolog trebuie să facă echipă cu medicul cardiolog pentru a recomanda tratamentul optim pentru pacienții cu boli endocrine cu afectare a cordului”. Pacienții cu afecțiuni cardiace preexistente, cei care iau Amiodaronă (medicament pentru tulburări de ritm), precum și cei cu istoric familial de boli tiroidiene ar trebui să își verifice periodic funcția glandei tiroide, după cum ne împărtășește doctorul Dumitrache. Investigațiile recomandate de aceasta include TSH, FT4, FT3, anticorpi Anti-TPO și ecografie tiroidiană Pentru prevenție, este indicată testarea anuală sau la fiecare șase luni, chiar și în absența simptomelor. „De multe ori, modificările acestea nu produc o simptomatologie specifică, de aceea este bine să efectueze aceste analize în lipsa oricăror semne de boală, o dată la șase luni – un an” . Cum putem preveni bolile tiroidiene? „Pe lângă măsurile de prevenție amintite anterior, adoptarea unui stil de viață sănătos, care presupune activitate fizică constantă, consumul de sare iodată de 3 – maxim 5 g/zi, dacă nu există o contraindicație de dietă hiposodată, precum și un regim alimentar sănătos, bogat în fructe și legume, cereale integrale, leguminoase, nuci și semințe, dar și proteine slabe, ne pot ajuta să prevenim afecțiunile tiroidei”, spune specialistul.