Update 3 zile în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Maria Simionescu
Federația „Solidaritatea Sanitară” din România (FSSR), împreună cu Sindicatul „Solidaritatea Sanitară” Galați, a derulat o campanie de conștientizare privind importanța contractelor colective de muncă în sănătate. Demersul include o conferință națională la care au participat peste 100 de reprezentanți sindicali, scopul fiind definirea mandatului de negociere pentru viitoarea lege a salarizării, potrivit informațiilor furnizate de FSSR.
În cadrul conferinței naționale, 107 reprezentanți ai sindicatelor „Solidaritatea Sanitară” din întreaga țară s-au reunit pentru a construi principiile ce vor guverna negocierile salariale din sistem. Participanții au validat concluziile finale și au aprobat mandatul de negociere al federației, un pas considerat esențial pentru următoarele acțiuni.
Reprezentanții FSSR au subliniat că acest eveniment este „un moment de maximă importanță pentru toți membrii și pentru viitorul profesiilor din sănătate” și un pas important către stabilirea unei salarizări echitabile, bazate pe criterii obiective și transparente.
Campania și conferința au fost organizate pe fondul unui studiu efectuat de Centrul de Cercetare și Dezvoltare Socială „Solidaritatea” și Federația „Solidaritatea Sanitară” din România, realizat pe un eșantion de 1.100 de medici. Studiul relevă că 90% dintre medicii care fac gărzi sunt expuși unui risc mediu sau ridicat de burnout, 40% aflându-se în zona de risc mare.
Secțiile de Urgență sunt cele mai afectate, peste trei sferturi dintre specialități prezentând un risc de cel puțin nivel mediu. De asemenea, medicii tineri, între 25 și 34 de ani, sunt cei mai vulnerabili, sugerând o expunere precoce la epuizare profesională în carieră.
Ca urmare a constatărilor, FSSR a transmis autorităților o serie de propuneri menite să reducă riscul de epuizare profesională. Printre acestea se numără modificarea Ordinului MS nr. 870/2004 pentru a respecta standardele europene privind timpul de lucru în gărzi, reducerea duratei turelor care ajung frecvent la 24-30 de ore și asigurarea odihnei compensatorii.
De asemenea, sindicatul solicită acordarea unei zile libere post-gardă, planificarea atentă a perioadelor de activitate intensă, rotația corectă a personalului și recunoașterea burnoutului drept boală profesională prin cadrul normativ corespunzător.
Spitalul Județean de Urgență Buzău a înregistrat o premieră în radiologia intervențională, efectuând pentru prima dată două proceduri complexe: angioplastia carotidiană și angioplastia subclavie. Intervențiile aduc noi opțiuni terapeutice pentru pacienții cu afecțiuni vasculare, neurologice sau care necesită evaluare prin imagistică avansată.
La Maternitatea Buzău s-au înregistrat 202 cazuri de nașteri premature în 2024, iar în anul curent, până acum, au fost raportate încă 146, conform dr. Silviei Cemurtan, medic primar neonatolog.
În județul Buzău, numărul persoanelor diagnosticate cu diabet depășește 36.000, iar situația continuă să se agraveze. „Lunar, se înregistrează aproximativ 300 de cazuri noi de diabet!”, a declarat Dana Marinescu, medic primar în Diabet, Nutriție și Boli Metabolice la Spitalul Județean de Urgență Buzău.
Adrian Petre, președintele interimar al Consiliului Județean Buzău, a prezentat o posibilă rezolvare a lipsei medicilor din cea mai mare unitate medicală din județ. El susține că finalizarea autostrăzii Moldovei, în special tronsonul dintre Buzău și București, ar facilita soluționarea crizei.
