Ucraina a anunțat oficial, marți, lansarea rachetelor americane ATACMS asupra unor ținte militare din Federația Rusă, marcând prima utilizare recunoscută după restricțiile impuse de Pentagon pe durata mai multor luni. Statul Major ucrainean califică această acțiune drept „o evoluție semnificativă”.
Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a afirmat marți că Rusia nu mai navighează ca înainte în Marea Baltică, după ce regiunea a devenit în mare parte un spațiu NATO, ca urmare a aderării Finlandei și Suediei în 2023 și 2024. „Până la aderarea Finlandei și a Suediei la NATO, Marea Baltică era mai degrabă o mare europeană, nu neapărat o mare a NATO”, a declarat oficialul.
Președintele rus Vladimir Putin a cerut marți țărilor membre ale Organizației de Cooperare de la Shanghai (OCS), printre care China, India și Iran, să-și armonizeze politicile energetice. „Ne așteptăm la o coordonare mai strânsă între partenerii OCS în domeniul energiei”, a declarat Putin în timpul unei reuniuni la Moscova.
Kremlinul a acuzat Polonia că cedează în fața rusofobiei după explozia de pe o cale ferată esențială pentru aprovizionarea Ucrainei. Oficialii ruși susțin că acuzațiile Poloniei împotriva Moscovei sunt nefondate și fac parte dintr-o „campanie de război hibrid”.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a tras un semnal de alarmă privind creșterea globală a rezistenței la antimicrobiene, arătând că una din șase infecții bacteriene nu mai răspunde tratamentelor standard cu antibiotice. Aceste cazuri afectează deja milioane de vieți și amenință progresele medicale realizate în ultimele decenii.
Ministrul italian al Apărării, Guido Crosetto, a anunțat necesitatea urgentă de a înființa o unitate civilă și militară cu un efectiv de până la 5.000 de persoane pentru a face față amenințărilor războiului hibrid. El a explicat că această măsură vine în contextul creșterii incidentelor suspecte în Europa, în special legate de atacuri complexe de origine rusă.
Israelul dorește să „întindă mâna tuturor vecinilor săi care doresc pacea și prosperitatea”, iar Palestina solicită desfășurarea unei Forțe Internaționale de Stabilizare pe teritoriul său. Aceste reacții vin după ce Consiliul de Securitate al ONU a adoptat o rezoluție americană care susține Planul de Pace propus de Donald Trump.
Marți, fațada sediului Cancelariei federale din Berlin a fost vandalizată cu vopsea roșie de doi activiști pro-palestinieni. Aceștia au scris cuvântul „făptaș” pe clădire, provocând un val de controverse și reacții imediate din partea autorităților.
Lidera SPD și ministrul muncii din Germania, Barbel Bas, a declarat marți că guvernul de coaliție ar putea deveni instabil dacă parlamentul nu aprobă pachetul de reformă a pensiilor. Ea a subliniat că proiectul a fost agreat ferm între partidele din coaliție, însă întârzierea votului pune în pericol acest acord.
Autoritățile din Slovenia au declarat mai multe cartiere locuite de romi „zone de risc”, permițând poliției să facă percheziții fără mandat și să folosească mijloace extinse de supraveghere. Noua lege, adoptată de parlament, a stârnit critici dure din partea organizațiilor pentru drepturile omului.
Parlamentarii ruși au votat marți creșteri ale taxelor, ca urmare a necesității guvernului de a susține economia afectată de conflictul din Ucraina. Duma de Stat a aprobat majorarea TVA de la 20% la 22%, o măsură care ar putea aduce bugetului până la 1.000 de miliarde de ruble, echivalentul a 12,3 miliarde de dolari.
Serviciile de informații ucrainene au interceptat o conversație în care un locuitor din regiunea Belgorod susține că bombardierele rusești au lansat opt bombe în propria lor zonă în doar 11 zile, provocând incendii majore, distrugeri ale unor vehicule și mai multe victime.
