Mâine, începând cu ora 9.00, platoul din fața Primăriei Municipiului Buzău va găzdui ceremonia dedicată Zilei Imnului Național, organizată de Garnizoana Buzău. Evenimentul solemn îmbină tradiția militară cu spiritul patriotic și religios al acestei sărbători oficiale. Manifestarea va debuta cu o slujbă religioasă oficiată de preotul militar, urmată de intonarea Imnului Național – „Deșteaptă-te, române!”, interpretat de Muzica Reprezentativă a Diviziei 2 Infanterie „Getica”. Prefectura, autoritățile locale și reprezentanții armatei invită toți cetățenii să participe. „Este un prilej de a onora simbolul național al unității, curajului și demnității românești”, transmit organizatorii. „Deșteaptă-te, române!” este un strigăt istoric al poporului român. Poemul „Un răsunet”, scris de Andrei Mureșanu în contextul Revoluției de la 1848, a fost pus pe muzică de Gheorghe Ucenescu, inspirat de o linie melodică a lui Anton Pann. Astfel s-a născut un simbol cu o puternică încărcătură patriotică. „Imnul «Deșteaptă-te, române!» a fost, fără îndoială, imnul Revoluției de la 1848, dar în egală măsură i-a însoțit pe români de-a lungul evenimentelor importante ale istoriei lor”, afirmă istoricul Dorin Stănescu. După prăbușirea regimului comunist în decembrie 1989, „Deșteaptă-te, române!” a devenit noul imn al țării. Este consacrat ca simbol oficial în Constituția României, la articolul 12, alineatul 3: „Imnul național al României este ”. Ziua de 29 iulie a fost instituită ca Zi a Imnului Național în 1998, prin Legea nr. 99. Legea stipulează: „Se proclamă ziua de 29 iulie, Ziua Imnului Național al României – Deșteaptă-te, române!, simbol al unității Revoluției Române din anul 1848”. Imnul de stat are o puternică rezonanță morală și spirituală. Dincolo de cuvinte și note muzicale, el mobilizează și inspiră. Așa cum remarcă profesorul Dorin Stănescu, „foarte multe dintre imnurile răsărite în această perioadă vor avea mesaje mobilizatoare care vor purta îndemnul , subliniind faptul că ele izvorăsc din perioade ale luptei pentru unitate națională ori pentru independență”. De altfel, cuvântul „Dumnezeu” apare în 77 de imnuri naționale, evidențiind dimensiunea spirituală și sacră a acestor simboluri. Buzoienii sunt invitați să fie parte a unei ceremonii care reafirmă apartenența, valorile și idealurile comune. Garnizoana Buzău oferă nu doar un moment festiv, ci și unul de reflecție profundă asupra identității naționale. Imnul este o parte vie a sufletului unei națiuni. Să ne amintim de el, să-l ascultăm cu inima, să-l cântăm cu mândrie! Evenimentul organizat la Buzău se înscrie într-o tradiție europeană începută în secolul al XVIII-lea, când statele moderne au început să adopte imnuri oficiale ca expresie a suveranității și identității naționale. Într-un spirit similar, imnul României evocă valori precum libertatea, curajul și credința, reflectate în mesajul său mobilizator. Imnurile de stat au început să fie folosite oficial în Europa în secolul al XVIII-lea, primul exemplu fiind în Anglia, în 1745, cu intonarea imnului „Dumnezeu să-l apere pe Rege”. Ulterior, alte monarhii europene au adoptat imnuri regale. Revoluția franceză din 1789 a adus primul imn național modern – „La Marseillaise” – care a influențat imnurile statelor apărute din revoluții sau războaie de independență. Aceste imnuri transmit mesaje mobilizatoare, axate pe unitate, libertate și lupta pentru idealuri naționale. Termenul „Dumnezeu” este prezent în 77 de imnuri naționale. Sprijinul divin și apartenența la valorile creștine se regăsesc și în imnul României. Deși numele „Dumnezeu” nu este menționat direct în forma actuală a imnului (cele patru strofe cântate la ceremonii), referința la credință este puternică prin imagini precum „preoți cu crucea-n frunte” și afirmația că „oastea e creștină”. În Imnul Național al României – „Deșteaptă-te, române!”, invocarea lui Dumnezeu apare în următoarele versuri: „Preoți, cu crucea-n frunte! căci oastea e creștină,/ Deviza-i libertate și scopul ei preasfânt./ Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,/ Decât să fim sclavi iarăși în vechiul nost’ pământ”.