Compensarea facturilor la energie a ajuns la final și România nu mai poate continua cu actuala schemă care a pus mari presiuni pe deficitul bugetar și va continua să o facă și după 1 iulie, deoarece statul român este în continuare dator către furnizori. De la 1 iulie, românii vor înfrunta adevăratele prețuri de pe piața liberalizată în 2021, care vor duce la facturi mult mai mari. Autoritatea de Reglementare în Energie (ANRE) este responsabilă pentru compensarea facturilor pentru cetățeni și companii, însă nu poate oferi date exacte legate de costul acestei facilități, deoarece nu a achitat toate facturile. Până în primăvara lui 2024, ANRE plătise 25 de miliarde de lei pentru perioada 2021, 2022, 2023 și puțin din 2024. O astfel de sumă pare relativ mică pentru atâția ani, însă adevăratele costuri se văd abia la furnizorii care își cer banii. Grupul PPC, controlat din Grecia, a dat în judecată statul român și a deschis mai multe dosare în care își cere banii pe care ANRE trebuie să-i plătească pentru schema de compensare. Potrivit PPC, statul român ar trebui să-i dea 80 de milioane lei pentru facturile compensate. Schema pe care a propus-o statul român i-a obligat pe furnizori să aplice un preț plafonat pentru cetățeni și companii, iar ulterior statul român compensa diferența de preț între prețul blocat de stat și prețul real de pe piața liberă. ANRE are rolul de a verifica facturile și de a calcula sumele de plată, însă multe plăți sunt întârziate. „Întrucât sumele a căror rambursare este așteptată sunt asociate lunilor de consum de peste un an în urmă, companiile au efectuat demersurile legale pentru recuperarea acestor sume, acționând în mod prevăzător, pentru a proteja activitatea de furnizare și clienții”, a precizat PPC. În acest moment, nu putem avea o estimare reală a costului total pentru schema de compensare a facturilor, deoarece ANRE mai are de făcut multe plăți, iar unii furnizori vor merge în instanță pentru a-și recupera banii. La final de 2024, statul român avea datorii de circa 1 miliard de euro pentru compensarea facturilor. Compensarea facturilor la energie și gaze a fost o necesitate în criza energetică din urmă cu trei ani, izbucnită după începerea conflictului Ucraina-Rusia. România avea deja un deficit bugetar mare, însă bugetul statului a câștigat foarte mulți bani de pe urma prețurilor tot mai mari. Principalii producători de energie din România sunt companii ale statului, care an de an au înregistrat profituri de miliarde de lei. De asemenea, pe măsură ce companiile au încasat mai mulți bani cu prețurile tot mai mari, bugetul statului a încasat și el mai mult din TVA și taxa pe profit aplicată companiilor din domeniul energetic. Un calcul realizat de HotNews arată că ANRE a plătit 25 de miliarde de lei către furnizorii de energie și gaze, iar bugetul statului a încasat 67 de miliarde de lei în perioada 2022-2023. Cei mai mulți bani la bugetul statului au venit din TVA și supraimpozitarea producției de energie și tradingului. Dacă până acum românii au văzut în factură tarife de 0,6-0,8 lei/Kwh, de la 1 iulie tarifele vor fi mai mult decât duble și vor ajunge la circa 1,5 lei/kWh. PPC, unul dintre cei mai mari furnizori de energie din România, a anunțat că va aplica un tarif de 1,56 lei/kWh. Hidroelectrica, companie de stat, va vinde energie electrică cu circa 1,1-1,2 lei/kWh. Electrica Furnizare va ajunge și ea la aproximativ 1,59 lei/kWh. Doar Hidroelectrica are un preț sub 1,5 lei, în timp ce toți ceilalți se învârt în jurul acestui prag. Pentru companii, tarifele sunt între 1,2 lei și 2 lei/kWh. Sebastian Burduja, fost ministru al energiei, spunea că există în piață tarife de 1 leu, deși nici măcar Hidroelectrica, companie controlată de Ministerul Energiei, nu oferă astfel de tarife. „Din 8,7 milioane de locuri de consum casnic, peste 4 milioane, adică 46 la sută din total, consumă în medie 46 kWh pe lună şi plătesc la preţul plafonat 32 lei. Adică aproximativ 1 leu pe zi. E mult? E puţin? Judecaţi dumneavoastră. Alte 3,2 milioane, reprezentând 37 la sută din total, consumă în medie 147 kWh pe lună, iar la preţul actual plafonat (0,80 lei/kWh) factura este 118 lei. Restul de 17 la sută, aproximativ 1,45 milioane locuri de consum, au un consum mediu lunar mai mare de 255 kWh, unde preţul final facturat nu poate depăşi 1,3 lei/kWh. Pentru aceştia, după 1 iulie, facturile ar putea chiar să scadă cu 20 la sută, existând oferte acum în piaţă în jur de 1 leu/kWh”, spunea Burduja, la începutul lunii iunie. Chiar dacă Hidroelectrica pare să aibă momentan cel mai mic preț rămâne de văzut cât poate să-l susțină, pentru că prețurile nu mai sunt stabilite de Guvern, ci sunt dictate de bursa de energie. În ultimii ani, bursele ne-au arătat că iarna crește prețul pentru gaze, deoarece e un consum mai mare, iar vare crește prețul pentru energia electrică, fiind un consum mai mare. O hotărâre de guvern adoptată vineri prevede că vor fi oferite tichete de 50 de lei, timp de nouă luni, pentru familiile vulnerabile. Aceste tichete vor fi folosite pentru plata facturilor. De acest ajutor vor beneficia persoanele singure care câștigă mai puțin de 1.940 de lei pe lună sau familiile cu un venit mai mic de 1.784 de lei/persoană. Pentru acest ajutor financiar, Ministerul estimează un impact bugetar de 633 de milioane de lei pentru cele 6 luni din 2025 și alte 316 milioane lei pentru primele 3 luni din 2026. Dar astfel de ajutoare financiare nu vor fi oferite și pentru companii, care vor fi nevoite să plătească mai mult pentru facturi, ceea ce va avea un impact asupra prețului produselor și serviciilor. România se aliniază statelor UE care oferă ajutoare economice doar pentru familiile cu venituri mici, după ce în ultimii trei ani statul român a plătit și facturile celor cu venituri mari și foarte mari. Italia are și ea un bonus de 200 de euro pentru familiile cu un venit anual sub 25.000 de euro. Franța oferă un bonus similar, care variază între 48 și 277 de euro, pentru familiile cu venituri mici. Bonusul este oferit persoanelor singure care câștigă mai puțin de 11.000 de euro sau 17.600 pentru familiile cu doi copii sub 14 ani. Spania și Germania nu oferă bonusuri directe pentru facturile la energie electrică și gaze, ci continuă să compenseze o parte din facturile cetățenilor cu venituri foarte mici.