Fosta închisoare comunistă de la Râmnicu Sărat, inclusă pe lista tentativă UNESCO

Fosta închisoare comunistă de la Râmnicu Sărat, inclusă pe lista tentativă UNESCO

Fosta închisoare comunistă de la Râmnicu Sărat a fost mutată în 2007 din administrarea Ministerului Culturii și Patrimoniului Național sub tutela Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER). Recent, aceasta a fost inclusă pe "lista tentativă" UNESCO, alături de alte penitenciare din România, precum cele de la Jilava, Pitești, Sighetu Marmației și Făgăraș. Această recunoaștere va permite, în viitor, posibilitatea actualizării listei patrimoniului mondial.

Informația a fost confirmată de către Comitetul Patrimoniului Mondial UNESCO, în cadrul unei întâlniri desfășurate în New Delhi, India. Cu o zi înainte de această declarație, ansamblul monumental "Constantin Brâncuși" din Târgu-Jiu și granițele Imperiului Roman situate pe teritoriul fostei Dacii au fost incluse pe lista patrimoniului mondial UNESCO. Printre alte obiective ce au primit această recunoaștere se numără "Ctitorii domnești din Țara Românească și Moldova", care includ Biserica "Sfinții Trei Ierarhi" din Iași și Biserica episcopală "Adormirea Maicii Domnului" de la Mănăstirea Argeșului, dar și "Residences Regale din Sinaia".

Închisoarea de la Râmnicu Sărat a fost menționată pentru prima dată într-un document din octombrie 1901. În perioada inițială, penitenciarul a primit deținuți de drept comun, până când, în 1938, a fost transformat în închisoare pentru deținuții politici. După instaurarea dictaturii sub regele Carol al II-lea, primele persoane considerate "dușmani politici" care au fost încarcerate aici proveneau din rândurile Mișcării Legionare, inclusiv Corneliu Zelea Codreanu, asasinat în noaptea de 29 spre 30 noiembrie 1938.

De-a lungul timpului, la Râmnicu Sărat au fost încarcerați numeroși reprezentanți ai diferitelor grupuri politice, clerici de diverse confesiuni, dar și alți indivizi considerați indezirabili. Regimul comunist a catalogat aceștia drept "dușmani de clasă", "bandiți" sau "contrarevoluționari". Din anul 1955, închisoarea a devenit un loc de detenție pentru o mare parte din elita țărănistă rămasă în viață. Printre numele cunoscuți care au trecut prin acest loc se numără Ion Mihalache, Ilie Lază, dar și Constantin Titel-Petrescu, lider social-democrat, alături de alți foști membri ai guvernului antonescian.

Această includere pe lista tentativă UNESCO aduce o nouă lumină asupra unui loc cu o istorie atât de complexă și tragică, a cărui amintire trebuie păstrată și cinstită.