În anul 2021 s-au împlinit 150 de ani de la naşterea lui Nicolae Grigore Mihăescu-Nigrim şi 70 de ani de la trecerea sa în neființă, momente de comemorare favorabile readucerii în atenţia contemporanilor a complexei sale personalităţi. La acea dată, av. Mihai Sălcuțan dorea să realizeze o întâlnire a buzoienilor cu nepoata acestuia stabilită în Canada, Dana Andreea Nigrim. Este nepoata de fiu a lui Nicolae Grigore Nigrim. Condițiile pandemice nu a mai permis acest lucru. S-a reușit însă această întâlnire joi, 19 iunie, când a avut loc un eveniment deosebit, cu siguranță unul memorabil din mai multe puncte de vedere. Pe de o parte s-a creat o punte peste istorie prin evocarea personalității lui Nigrim, dar și a epocii în care acesta a trăit, a spiritului vremii. Pe de altă parte, a fost memorabil prin prezența nepoatei sale la Buzău, ea însăși o personalitate care ține aprinsă flacăra românismului în Canada, unde s-a stabilit împreună cu soțul său. În materialul menționat se punctează și faptul că Nigrim beneficiază de recunoaștere, opera sa fiind inclusă în toate marile antologii de epigramă din ultimul secol, fiind apreciat de contemporani ca un model de autenticitate culturală pentru cei de astăzi. Într-o lume dominată de pseudocultură și relativism, Nigrim este un exemplu valoros de urmat, fiind o datorie a cunoscătorilor să transmită generațiilor viitoare moștenirea sa spirituală. (Citiți articolul integral pe AICI) Întâlnirea a fost moderată de avocatul și scriitorul buzoian Mihai Sălcuțan, în calitate de președinte al Cenaclului umoriștilor „Nicolae Grigore Mihăescu – Nigrim”. Acesta a evidențiat complexitatea personalității lui Nigrim, dar și destinul său tragic: a fost persecutat în perioada comunistă, fiind considerat „moșier”, și a fost forțat să-și părăsească proprietatea și manuscrisele. „Cred că sunteți aici pentru faptul că știți cine este (n.r., Nicolae Grigore Mihăescu-Nigrim). Absolvent al Facultății de Litere și Filosofie din București, doctor în filosofie și litere la Bruxelles, doctor în științe politice și sociale la Paris. Vorbea fluent două limbi. A scris. A tradus. A fost profesor de limba franceză la licee din Râmnicu Vâlcea, Ploiești, Râmnicu Sărat, Buzău. A fost scriitor. A abordat toate genurile literare. A scris proză, memorialistică, eseuri, epigramă, poezie; a fost editor, critic de artă, critic muzical, a avut compoziții muzicale. O personalitate extrem de complexă. Nu prea ați auzit și nu s-a vorbit multe despre el, pentru că în anul 1948 a fost declarat moșier; avea moșie, vie și pădure la Gura Sărății, în buza Monteorului. Auzind că Securitatea vrea să-l ridice într-o noapte, a fugit la un consătean, s-a ascuns. De acolo a mers în București, dar tot ce a avut a rămas în casa lui, nu numai bunurile materiale, dar și acelea spirituale, manuscrise și tot ce a avut, o bogăție”, a spus în deschiderea evenimentului av. Mihai Sălcuțan. El a vorbit și despre tragismul familiei Nigrim, legat de pierderea copiilor, cu excepția lui Grigore: „S-a născut într-o familie cu 11 copii. Zece frați și surori au murit copii sau la vârsta adolescenței”. Ce destin tragic! A rămas Nicolae, cel căruia i s-a organizat acest eveniment în prezența nepoatei sale, în semn de omagiu. Pentru detalii referitoare la destinul acestei familii și a lui Nigrim, Sălcuțan i-a îndemnat pe cei prezenți să achiziționeze exemplare din volumul pe care i l-a închinat, „Nigriada”. Evenimentul a împletit momente de evocare istorică și literară cu fragmente muzicale interpretate cu măiestrie de Dana Andreea Nigrim. Aceasta, împreună cu soțul său, muzicianul Radu Palade, a oferit buzoienilor o serată literar-muzicală emoționantă și profundă. Manifestarea a fost reușită și prin prezența Danei Andreea Mihăescu–Nigrim, nepoata celui comemorat, artistă contemporană de anvergură mondială, doctor în muzicologie, director artistic Ansamblului Liric din Montreal cu interpretări la pian, canto și recitare, dar și a soțului său, Radu Palade, pianist, muzicolog, compozitor, profesor în Montreal. Au participat, alături de membrii Cenaclului umoriștilor „Nicolae Grigore Mihăescu Nigrim”, numeroase personalități din domeniul culturii și învățământului buzoian, membri Filialei Buzău a Uniunii Scriitorilor din România, ai Filialei Buzău a Uniunii Artiștilor Plastici, un numeros public. Un moment special a fost lectura unui fragment din conferința lui Nigrim, „Arta și naționalismul”, susținută pe 4 februarie 1938. Acesta sublinia că, înainte de a fi universală, arta este în primul rând națională, expresie a sufletului unui popor și a culturii sale. Dana Nigrim a rostiti în fața publicului cu gândul la bunicul său un extras dintr-un discurs al acestuia despre artă și naționalism. V-ați întrebat vreodată de ce spunem „arta franceză”, „arta italiană”, „arta germană” sau „arta românească”? În fond, nu este arta o poveste universală? Și totuși, arta – fie ea pictură, muzică, arhitectură – se dezvoltă într-o cultură, într-o țară cu un caracter specific, diferit de al altora. Ea se naște din sufletul unei națiuni și reflectă valorile, aspirațiile și stilul de viață ale acelui popor. Așadar, deși se vorbește despre universalitatea artei, nimeni nu contestă că există o artă franceză, o artă italiană, o artă germană, o artă românească. Această clasificare nu este lipsită de sens. Dacă acceptăm acest lucru, atunci trebuie să admitem că arta, înainte de a fi universală, este în primul rând națională. Ea pornește din rădăcinile unui neam și abia apoi comunică lumii. Grigore Mihăescu Nigrim vorbea despre aceste lucruri în conferințe. Una dintre ele a fost ținută la Societatea Română Artă și Istorie națională, Liga Culturală, pe 4 februarie 1938 și se numește „Arta și naționalismul”. La finalul întâlnirii, directoarea Centrului Cultural și Educațional „Alexandru Marghiloman”, Florentina Potîrniche, a oferit oaspeților diplome comemorative. Acestea sunt menite să păstreze vie amintirea unui moment dedicat unui mare scriitor român, născut pe meleagurile buzoiene – un adevărat reper al culturii naționale.
Vocea interioară a copiilor s-a făcut auzită și anul acesta în concursul literar „Lăsați copiii să vină la mine” organizat de preotul Alexandru Pripon de la Parohia „Sf. Mare Mucenic Mina”. Așa cum a făcut ediție de ediție, acum fiind în desfășurare cea de-a patra, competiția a oferit copiilor, din nou, un spațiu de respirație și reflecție. De remarcat că evenimentul organizat de Parohia „Sfântul Mare Mucenic Mina” din Buzău
.
Pe 4 și 5 iulie, Buzăul devine capitala jazz-ului românesc. Grădina „IC Brătianu” și Sala Mare a Consiliului Județean găzduiesc o ediție internațională a festivalului „Buzău Sounds of Jazz”, cu artiști în premieră și proiecte muzicale de excepție. Entuziasmul organizatorilor e deja molipsitor. „Ah, de când aștept să pot să vă spun asta și, uite, în sfârșit, pot!”, a scris organizatorul festivalului într-un anunț devenit viral pe rețelele sociale. Deschiderea
.
Pe scena din Buzău, vineri și sâmbătă, se spun povești prin muzică, dans și teatru. A început un nou capitol al festivalului-concurs dedicat tinerelor talente, un eveniment care aduce împreună elevi din toate colțurile județului și chiar din afara lui, uniți de aceeași pasiune: arta. Pe scenă, însă, fiecare participant este un personaj, un vers, un sunet. Publicul – colegi, profesori, părinți și trecători curioși –, este pregătit să răspundă
.
Începând de sâmbătă, 7 iunie, și până pe 24 iunie, Buzăul găzduiește din nou Drăgaica, cel mai vechi târg din România, un eveniment cu tradiție seculară, dar și cu o atmosferă adaptată vremurilor moderne. Atestată documentar în 1778 printr-un hrisov emis de domnitorul Alexandru Ipsilanti, Drăgaica este, cu siguranță, mult mai veche, fiind adânc înrădăcinată în cultura populară românească. Organizatorii promit, și în acest an, o combinație reușită între tradiție
.
AiPath Media este o sursă de știri de încredere, oferind informații de calitate pentru toate
judetele din Romania. Cu o echipă dedicată de jurnaliști experimentați, ne angajăm să aducem cititorilor
noștri o perspectivă cuprinzătoare asupra evenimentelor la nivel local și național.