Update 2 zile în urmă
Timp de citire: 1 minut
Articol scris de: Maria Simionescu
În anul școlar 2024-2025, Programul Național „Masă sănătoasă” a beneficiat un număr de 533.907 preșcolari și elevi, derulându-se în 1.462 de unități școlare, arată datele publicate de edupedu.ro. Pentru anul 2025, s-a înregistrat o ușoară scădere a beneficiarilor, numărul copiilor care primesc suport alimentar ajungând la 514.700.
Conform notei de fundamentare a proiectului de hotărâre de guvern, programul din 2025 a fost implementat în 1.462 de unități de învățământ, adresându-se preșcolarilor și elevilor din învățământul preuniversitar. Numărul acestora este cu 19.207 mai mic față de anul școlar precedent.
Programul „Masă sănătoasă” oferă zilnic, gratuit, o masă caldă sau, atunci când aceasta nu poate fi asigurată, un pachet alimentar. Valoarea suportului alimentar este de până la 16,5 lei pe zi pentru fiecare beneficiar, sumă care include și taxa pe valoarea adăugată. Potrivit ziarulamprenta.ro, extinderea acestui program urmărește și reducerea ratei abandonului școlar.
Andreea Ariana Murgoci, elevă în clasa a X-a B la Colegiul Național „B.P. Hasdeu”, se implică intens în voluntariat, dedicându-se în special proiectelor culturale și sociale.
La Colegiul Economic „Regele Mihai I” din Buzău, peste o sută de elevi din clasa a XII-a au participat la evenimentul interactiv „Biblioteca Vie”, ajuns la a XIII-a ediție. Această activitate face parte din proiectul „Un viitor pentru fiecare!” și oferă o modalitate nouă de orientare profesională.
Profesorul Merito Cătălin Zaman, director la Colegiul Național „Mihai Eminescu”, a creat o platformă online prin care elevii din toată țara pot beneficia de pregătiri gratuite la Limba și literatura română și Matematică pentru examenul de Bacalaureat 2026. Inițiativa continuă meditațiile oferite anterior pentru Evaluarea Națională.
Ministerul Educației și Cercetării a propus spre dezbatere noile programe școlare pentru limba și literatura română la clasa a IX-a, însă acestea au stârnit reacții puternic negative din partea profesorilor. Criticile vizează în special abordarea teoretică și distanțarea față de nevoile reale ale elevilor, care rămân „puși, din nou, la finalul listei”, după cum subliniază Cătălin Zaman, directorul Colegiului Național „Mihai Eminescu”.
