O bacterie microscopică a influențat de trei ori istoria omenirii, provocând pandemii mortale și victime înzecite, relatează digi24.ro. Potrivit cercetătorilor, un "truc genetic" surprinzător explică modul în care microbul care provoacă ciuma, yersinia pestis, a reușit să supraviețuiască timp de sute de ani. Astfel, bacteria și-a redus gradul de virulență în mod paradoxal, pentru a putea infecta mai mult, dar pe o perioadă mai lungă, notează El Pais.
Update cu 2 săptămâni în urmă
Timp de citire: 5 minute
Articol scris de: Ion Ionescu

O bacterie microscopică a influențat de trei ori istoria omenirii, provocând pandemii mortale și victime înzecite, relatează digi24.ro. Potrivit cercetătorilor, un "truc genetic" surprinzător explică modul în care microbul care provoacă ciuma, yersinia pestis, a reușit să supraviețuiască timp de sute de ani. Astfel, bacteria și-a redus gradul de virulență în mod paradoxal, pentru a putea infecta mai mult, dar pe o perioadă mai lungă, notează El Pais.
Cea mai veche pandemie, numită Ciuma lui Iustinian, a apărut în anul 541, fiind răspândită de șobolani în centrul Imperiului Roman. Aceasta a ucis mii de oameni zilnic și a lăsat în urma munti de cadavre pe străzi, provocând aproape 50 de milioane de victime. Ulterior, în 1346, ciuma a făcut ravagii în Europa, ucigând o treime din populație și fiind cunoscută ca "Moartea neagră". O a treia pandemie s-a manifestat în 1855, în provincia chineză Yunnan, unde a omorât aproximativ 12 milioane de oameni.
Conform studiului publicat recent în revista Scientific, cercetătorii au descoperit că numărul de copii ale genei responsabile de virulența bacteriei a scăzut în timp. Gena controlează producția unei proteine cheie, care permite bacteriei să ajungă în ganglionii limfatici și să se înmulțească înainte de a se răspândi în sânge. Cu cât bacteria are mai puține astfel de gene, cu atât devine mai puțin letal, dar și mai eficientă pentru a persista și a se transmite.
"Există o teorie conform căreia un patogen ar putea fi mai eficient dacă nu omoară imediat gazda, pentru a se răspândi mai mult. Dar ciuma are nevoie ca să ucidă, pentru ca bacteria să poată fi transmisă, explică Mas Fiol, cercetător la Institutul Pasteur din Paris. Microbul trebuie să fie în sânge, provocând septicemie, ca să poată fi transmis de purici infectați."
Rezultatele analizelor ADN-ului microbian recuperat de la victimele celor trei pandemii demonstrează că, pe parcursul timpului, numărul de copii ale genei virulente a scăzut, ceea ce a făcut ca bacteria să devină mai puțin mortală, dar totuși foarte periculoasă. Cercetătorii notează că această adaptare a permis bacteriei să se răspândească mai eficient, chiar și în condiții fragmentate.
De la cele mai vechi timpuri până în prezent, ciuma bubonică a fost responsabilă pentru pandemii terifiante. Înainte de introducerea antibioticelor, rata mortalității în America era de 60%, iar astăzi, cu medicamente ca ciproflaxina și doxiciclina, mortalitatea a scăzut la 11%, menționează Institutul Național de Sănătate din SUA. Totuși, cercetătorii avertizează că "aproape toți cei cu formă septicemică sau pulmonară a bolii mor dacă nu sunt tratați urgent", subliniază Mas Fiol.
Gonzalez Zorn, consilier al Organizației Mondiale a Sănătății, explică că în contextul ecologic – atunci când milioane de șobolani au fost uciși de bacterie – tulpinile cele mai agresive au fost înlocuite cu unele mai blânde, care au permis vectorilor și gazdelor să aibă mai mult timp pentru a găsi noi focare. Într-o lume în care infecțiile rezistente se răspândesc rapid, fie prin avioane, apă sau produse alimentare, înțelegerea variațiilor genetice ale bacteriilor devine crucială pentru controlul bolilor, a mai spus Zorn.