Noul președinte al Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, este decis să rezolve rapid problema parlamentarilor care dețin locuințe în București, dar totuși decontează bani de chirie de la Parlament. Plenul comun al Senatului și Camerei Deputaților a fost convocat de urgență pentru a rezolva această problemă, întrucât pentru că se termină sesiunea parlamentară și exista riscul ca parlamentarii să primească banii necuveniți și pe durata verii. Surse politice au explicat pentru presa centrală că soluția găsită va fi tăierea chiriilor pentru toți parlamentarii care dețin o proprietate în București sau Ilfov. Aceasta pentru că în prezent, există parlamentari din București sau din alte județe ale țării, care dețin o proprietate în capitală sau în județul Ilfov, dar le țin închiriate pentru a încasa sumele din chirie de la Parlament. După ce se va modifica Regulamentul comun al Senatului și Camerei Deputaților, niciun parlamentar care locuiește sau deține o proprietate în București sau Ilfov nu va mai primi bani de chirie de la Parlament. „În ședința BPR de astăzi se discută proiectul ordinii de zi pentru ședința comună, respectiv propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor (sub rezerva depunerii raportului)”, se arată într-un anunț al conducerii Parlamentului. Suma pentru chirie echivalează cu 50 la sută din indemnizația brută/lună la care este îndrituit respectivul deputat sau senator. Proporțional, înseamnă că un parlamentar care ocupă o funcție mai înaltă primește o sumă mai mare pentru închirierea unei locuințe. Pe lista rușinii a parlamentarilor aflați în această situație apare și Ștefăniță Avrămescu, buzoian de origine, deputat de Prahova din partea AUR. Potrivit declarației de avere de pe site-ul Camerei Deputaților, Ștefăniță Avrămescu are un teren intravilan în Bragadiru, Ilfov, în suprafață de 250 mp, cumpărat în 2021. Mai deține două terenuri intravilane în comuna Chiojdu, județul Buzău, cumpărate în 2022, de 1.028 mp și de 1.120 mp. Deputatul deține și două case, una în Bragadiru, de 146 mp, cumpărată în 2021, iar cea de-a doua în Chiojdu, în suprafață de 104 mp, cumpărată în 2022. El a declarat și o mașină, un Peugeot 5008, an de fabricație 2017. Susține că nu deține bijuterii, obiecte de artă, conturi sau depozite bancare a căror valoare să depășească 5.000 euro. În schimb, are mai multe împrumuturi, un credit bancar și datorii la patru persoane fizice, toate contractate în 2024. La Unicredit Bank a contractat un împrumut în valoare de 75.000 lei, scadent în 2025. De la persoane fizice a împrumutat 20.000 lei pe care trebuie să-i dea înapoi în acest an, 40.000 lei pe care trebuie să-i returneze tot anul acesta, 40.000 lei și trebuie să-i returneze în 2027, respectiv 50.000 lei și trebuie să-i dea înapoi în 2027. La categoria venituri realizate în anul anterior declarației de avere, a spus că a încasat un salariu anual de 23.357 lei de la societatea AvraBra Communication SRL, dar și salariu de la Camera Deputaților în valoare de 69.548 lei, adică a avut în medie, lunar, venituri de 7.740 lei. Soția sa, Raluca Avrămescu-Braluș, lucrează la Societatea de Producere a Energiei Electrice în HidroCentrale Hidroelectrica SA București, însă salariul acesteia a fost secretizat de către deputat, fiind acoperit cu o bandă neagră pe declarație. Totuși, pe o declarație din aprilie 2023 apare și salariul soției, care în anul anterior încasase de la Hidroelectrica un salariu de 129.236 lei, adică aproximativ 10.770 lei lunar. Potrivit declarației de interese, Avrămescu nu este acționar în nicio societate comercială. Conform CV-ului publicat pe site-ul Camerei Deputaților, a acumulat experiență profesională importantă înainte de a intra în Parlament. A fost consultant în comunicare în Camera Deputaților începând cu iunie 2021. Apoi, din iunie 2022, a fost consilier în cabinetul secretarului de stat din Ministerul Finanțelor. A ocupat și funcția de director de cabinet la Ministerul Cercetării. Stefăniță Avrămescu este în prezent coordonatorul Departamentului de i-magine al Alianței pentru Unirea Românilor (AUR). În 2015, Ștefăniță-Alin Avrămescu a lucrat în Senat, unde a avut responsabilități legate de comunicarea oficială a președintelui camerei superioare a Parlamentului, la vremea aceea, Călin Popescu Tăriceanu. A redactat declarații publice, comunicate de presă și mesaje, contribuind astfel la gestionarea imaginii și comunicării instituției. Anterior, a fost consilier județean în Brăila și subprefect de Brăila din partea Partidului Național Liberal. A fost membru al Partidului Național Liberal (PNL), dar a demisionat pentru a se alătura AUR. Ștefăniță-Alin Avrămescu este fratele lui Gabriel-Ioan Avrămescu, fost lider al organizației județene a Partidului Național Liberal, ex-deputat PNL, în prezent prim-vicepreședinte al Autorității de Supraveghere Financiară.
Președintele Partidului Național Liberal, Ilie Bolojan, susține că vrea să schimbe PNL din temelii. Acesta a anunțat o serie de acțiuni punctuale, în cadrul ședinței interne de sâmbătă, 28 iunie. Printre măsurile pe care acesta dorește să le introducă la nivelul formațiunii se numără „demisia de onoare”. Președinții de organizații aflate pe ultimele zece locuri la alegeri vor trebui să se retragă, susține Bolojan. „Reintroducem în statut demisia de onoare
.
Senatorul social-democrat de Buzău Carmen Orban a susținut în plenul camerei superioare a Legislativului o declarație politică cu ocazia Zilei Internaționale de Luptă împotriva Abuzului şi Traficului Ilicit de Droguri. „După cum este cunoscut, prin Rezoluția Adunării Generale a ONU, din decembrie 1987, ziua de 26 iunie marchează, în fiecare an, Ziua Internațională de Luptă Împotriva Abuzului și Traficului Ilicit de Droguri. Instituirea unei asemenea zile-reper, a unei asemenea manifestări
.
România traversează în prezent o situație atipică în peisajul democratic post-decembrist: cel mai lung interimat de tranziție la conducerea Guvernului. Cătălin Predoiu, numit prim-ministru interimar în data de 6 mai 2025, continuă să conducă executivul fără a avea legitimitatea politică și parlamentară a unui guvern cu mandat complet. Acest record negativ subliniază nu doar o disfuncționalitate politică, ci și o vulnerabilitate instituțională cu implicații profunde pentru funcționarea statului. Motivul principal
.
Negocierile oficiale pentru numirea membrilor viitorului guvern au loc astăzi, dar cu o zi înainte împărțirea ministerelor pare să se contureze deja. Partidul Social Democrat va primi șapte ministere, iar Partidul Național Liberal patru. În cazul Uniunii Democrate a Maghiarilor din România și a Uniunii Salvați România, cu un număr mai mic de ministere, situația este mai puțin clară. Totuși surse din partide au confirmat, pentru News.ro, câteva aspecte cheie.
.
AiPath Media este o sursă de știri de încredere, oferind informații de calitate pentru toate
judetele din Romania. Cu o echipă dedicată de jurnaliști experimentați, ne angajăm să aducem cititorilor
noștri o perspectivă cuprinzătoare asupra evenimentelor la nivel local și național.