Continuăm discuția cu detalii din culisele unei intervenții: cât durează, cum arată echipa ideală în sala de operație, dar și de ce unele tumori cerebrale nu pot fi îndepărtate complet. Aflăm, totodată, care sunt diferențele dintre chirurgia cerebrală și cea spinală, cât de real este riscul de paralizie, ce presupune neurochirurgia pediatrică și în ce punct se află România în raport cu tehnologia și infrastructura din domeniu. Cât durează, de regulă, o intervenție neurochirurgicală și câți oameni participă în sală? Durata unei intervenții neurochirurgicale variază foarte mult, în funcție de tipul intervenției. Am avut experiențe foarte diferite: de exemplu, un profesor bătrân de chirurgie spinală dintr-un centru unde am lucrat făcea intervenții simple, cum ar fi o hernie de disc, în 15 minute. Am lucrat și cu un chirurg italian care făcea o hernie cervicală în 30 de minute, uneori chiar mai puțin. Acestea sunt intervenții de complexitate redusă. La polul opus, am participat la operații extrem de complexe care au durat 12 ore. Îmi amintesc o pacientă româncă operată în colaborare cu doi profesori, intervenția a început la ora 8 dimineața și s-a încheiat în jur de ora 20:30. În astfel de cazuri, este esențial ca chirurgii să se schimbe la intervale regulate, în general la fiecare 2 ore, pentru a menține concentrarea și siguranța pacientului. Câteodată există mitul că un chirurg operează singur de la cap la coadă, dar în realitate, chiar dacă faci asta, e important să iei pauze regulate. Într-o operație prelungită, chiar dacă ești tu chirurgul principal, trebuie să-ți gestionezi efortul cu grijă. În ceea ce privește numărul de persoane din sala de operație, teoretic ar trebui să fie mulți. Practic, o echipă chirurgicală include un chirurg principal, un anestezist senior (care uneori gestionează mai multe săli simultan) și un tehnician de anestezie. Ideal ar fi să ex
Peste 70 la sută dintre cele 956 de persoane testate în cadrul Caravanei „Sănătatea vine la tine” – ediția a IV-a suferă de afecțiuni precum diabet, hipertensiune arterială, colesterol mărit sau obezitate, potrivit unui raport îngrijorător prezentat de Alianța Pacienților Cronici din România (APCR), citat de „Agerpres”. Campania, desfășurată în perioada 3 mai – 29 iunie 2025, a oferit consultații și analize gratuite în opt localități rurale din șase județe
.
Am ales să scriu aceste rânduri nu dintr-o poziție medicală, ci din dorința sinceră de a vă atrage atenția asupra unui adevăr adesea trecut cu vederea: sănătatea orală nu doare. Însă absența durerii nu înseamnă absența problemelor. Ceea ce numim adesea „frica de dentist” este, de fapt, frica de necunoscut. Frica de a afla ceva ce nu vrem să știm. Frica de a fi judecați. Sau, poate, frica de a
.
Spitalul Județean de Urgență atrage atenția asupra unui fenomen medical îngrijorător: creșterea cazurilor de pancreatită acută. În 2024, aproape unul din zece pacienți internați în Compartimentul de Gastroenterologie au fost diagnosticați cu această afecțiune gravă, avertizează medicii. Monica Grigore, medic specialist gastroenterolog în cadrul SJU vorbește în cadrul unui interviu realizat de purtătorul de cuvânt al instituției medicale buzoiene, Adriana Bunilă, despre situația îngrijorătoare legată de numărul tot mai mare
.
Deși este un organ de mici dimensiuni, glanda tiroidă are un impact uriaș asupra întregului organism. Una dintre cele mai importante legături este cea cu inima: dezechilibrele hormonale cauzate de afecțiuni tiroidiene pot determina apariția sau agravarea unor boli cardiovasculare, unele dintre ele cu potențial letal. Dr. Elena Lăcrămioara Dumitrache, medic primar endocrinolog și specialist în diabet, nutriție și boli metabolice în cadrul Cardio Clinique NCS, explică ce riscuri ascund
.
AiPath Media este o sursă de știri de încredere, oferind informații de calitate pentru toate
judetele din Romania. Cu o echipă dedicată de jurnaliști experimentați, ne angajăm să aducem cititorilor
noștri o perspectivă cuprinzătoare asupra evenimentelor la nivel local și național.