După peste trei decenii de respectare a piramidei alimentare clasice, Departamentul American al Sănătății a introdus noi recomandări care modifică radical modul în care percepem alimentația. Conform noilor reguli, accentul se mută de pe cantitatea alimentelor pe calitatea lor, reducând semnificativ carbohidrații și promovând legumele, proteinele și grăsimile sănătoase. Specialiștii din Iași, citați de Ziarul de Iași, consideră această schimbare ca fiind previzibilă și în acord cu datele științifice recente.
👉 Modificări principale în structura dietei și consumul de legume
Principalele modificări vizează concentrarea pe legume și alte vegetale, care devin elementul central al dietei, pe lângă reducerea considerabilă a cantității de carbohidrați. Nutriționistul Rada Baltag din Iași explică că, spre deosebire de vechea piramidă alimentară ce recomanda 6-11 porții de cereale zilnic, noul model reduce consumul acestora la 2-4 porții, schimbând astfel distribuția alimentelor pe parcursul zilei.
De asemenea, se pune un accent important pe consumul de lactate integrale, iar grăsimile sănătoase, cum sunt cele mononesaturate și polinesaturate din pește gras, nuci, semințe și ulei de măsline, sunt promovate intens. Rada Baltag menționează că aceste principii reflectă clar similarități cu dieta mediteraneană, recunoscută și inclusă în patrimoniul cultural al umanității.
👉 Aspecte controversate și atenționări privind noile recomandări
Camelia Sfarti, nutriționist dietetician în cadrul rețelei medicale Arcadia, atrage atenția că noua piramidă aduce schimbări importante, printre care se numără și creșterea aportului de proteine recomandat pentru adulți până la 1,2–1,6 g/kg pe zi, față de 0,8 g/kg anterior. Totodată, recomandările pun accent pe alimente integrale, minim procesate, reduse în zahăr adăugat, iar proteinele de calitate devin esențiale.
Cu toate acestea, specialistul subliniază că unele prevederi sunt controversate. De exemplu, ghidul american promovează consumul de carne roșie, unt, lactate integrale și brânzeturi maturate, toate bogate în grăsimi saturate, dar și recomandarea ambiguă de a consuma alcool „cu moderație”. Sfarti evidențiază că această formulare lasă loc pentru interpretări riscante, mai ales că alcoolul este clasificat ca factor carcinogen de grup 1 și nu există un consum sigur, conform ghidurilor OMS și observațiilor experților români menționați în Ziarul de Iași.
