Scandalul avocaților Primăriei Buzău continuă după cererea de revocare a hotărârii
Controversatul caz al angajării unei firme de avocatură pentru a reprezenta Primăria Buzău în procesele de la Curtea de Apel stârnește în continuare polemici în spațiul public și la ședințele Consiliului Local. Potrivit opiniabuzau.ro, Prefectura Buzău a solicitat revocarea deciziei până pe 20 aprilie 2026, în contextul problemelor legale ridicate de această hotărâre.
👉 Detalii despre angajarea firmei de avocatură
Primarul Constantin Toma a solicitat consilierilor locali aprobarea pentru a angaja Societatea civilă de avocați „Livescu și Asociații” din București, care să reprezinte Primăria în dosarul Contractului Climatic al Municipiului Buzău. Acesta fusese anulat de Tribunalul Buzău după o acțiune promovată de activista de mediu Haritina Crăiță. Onorariul inițial pentru studierea dosarului a fost stabilit la 10.000 lei, iar pentru asistență și reprezentare urmau a se aplica alte costuri de 450 lei/oră + TVA.
În plus, firma ar fi trebuit să reprezinte Primăria și într-un alt proces legat de anularea concedierii a peste 300 de polițiști locali, cu obligația de a plăti despăgubiri. Deși Curtea de Conturi a atras atenția că instituțiile publice au servicii juridice proprii, Toma a justificat angajarea externă prin volumul mare de muncă și importanța majoră a cazului.
👉 Controverse și reacții în Consiliul Local
În timpul dezbaterilor din Consiliul Local, s-a descoperit că apelul în cazul contractului climatic fusese déjà formulat și toate actele necesare depuse. Cristina Coroian, șefa Serviciului Juridic al Primăriei, a recunoscut că avocații neangajați au contribuit la redactarea documentelor, ceea ce a dus la acuzații de colaborare „în avans” pentru a asigura adoptarea hotărârii. Votul a fost unul inedit, cu un consilier PSD abținându-se.
În decembrie 2025, Judecătoria Buzău a declarat nul contractul menționat, parte din Misiunea M100 a Uniunii Europene, care vizează atingerea neutralității climatice până în 2035. Activista Haritina Crăiță a contestat proiectul, subliniind lipsa unor evaluări și consultări adecvate cu cetățenii. "Reclamanta a invocat următoarele: Contractul pentru Orașe Climatice ar fi trebuit dezvoltat și scris în colaborare cu cetățenii", se arată în sentința Tribunalului.