În fiecare proiect al Muzeului Județean răzbate dorința de a transforma arta într-un pod între generații, între tradiție și prezent. De ani buni, instituția își consolidează reputația prin inițiative care dau glas valorilor culturale, încurajează creația contemporană și reactivează memoria artistică a comunității. Pe 8 septembrie, la Centrul Muzeal „I. C. Brătianu” se deschide salonul de sculptură mică „Gheorghe Coman”, care încununează aceste eforturi. Evenimentul este un gest de recunoștință față de un mare sculptor și vizionar, Gheorghe Coman, personalitate fără de care Buzăul nu ar fi avut nici Tabăra de Sculptură de la Măgura, nici filiala Uniunii Artiștilor Plastici, nici curajul unei comunități artistice unite. Într-un interviu, Daniel Costache, managerul Muzeului Județean Buzău, a vorbit despre acest salon ca despre un proiect de suflet, conceput ca un act de omagiere și de continuitate culturală. El a subliniat importanța de a menține muzeul ca spațiu de dialog între patrimoniu și creația contemporană, între tradiție și inovație. Totodată, a explicat alegerea unui spațiu cu valoare simbolică pentru desfășurarea evenimentului, rolul colaborării cu Uniunea Artiștilor Plastici și contribuția invitatului special, criticul de artă Marius Tița. Toate aceste elemente, spune directorul, consolidează prestigiul manifestării și îi dau vizibilitate pe scena culturală națională și europeană. Pentru publicul buzoian, în special pentru tineri, salonul este o lecție vie despre puterea artei de a rezista timpului și de a modela identități. Intrarea liberă este o invitație deschisă ca fiecare vizitator să își însușească sufletește o părticică din această moștenire culturală. Reporter: Cum a luat naștere ideea organizării Salonului de sculptură mică „Gheorghe Coman” și cât de important este acest proiect pentru instituția pe care o conduceți? Daniel Costache: Paternitatea ideii acestui salon aparține ceramistului buzoian Mihai Hlihor și a fost îndeaproape susținută de prof. Dumitru Pană, dar și de alți veritabili oameni de cultură buzoieni. Ea mi-a fost împărtășită acum mai bine de un an, la o discuție pe care am purtat-o după vernisajul unei expoziții de artă contemporană ce a avut loc la muzeul nostru. Chiar dacă conceptul inițial a suferit unele modificări, pentru că experiența muzeului este deja una consolidată în ceea ce privește evenimentele de un astfel de calibru, ea a rămas în linii generale cea inițială. Rep.: Ce semnificație are pentru comunitatea artistică și pentru publicul buzoian aniversarea celor 100 de ani de la nașterea sculptorului Gheorghe Coman și a 55 de ani de la debutul Taberei de Sculptură de la Măgura? D.C.: Această dublă aniversare este un moment de reflecție și celebrare. Pentru comunitatea artistică, marchează recunoașterea unei personalități care a contribuit decisiv la afirmarea sculpturii românești în a doua jumătate a secolului XX. Pentru publicul buzoian, evenimentul reînnoiește legătura afectivă și identitară cu o moștenire culturală unică, reafirmând statutul județului Buzău ca spațiu de efervescență artistică și ca loc de întâlnire între memorie și creație. Aniversarea centenarului nașterii lui Gheorghe Coman și a 55 de ani de la debutul Taberei de Rep.: Tabăra de Sculptură de la Măgura este considerată un reper cultural. Cum reușește muzeul să valorifice în prezent acest patrimoniu unic? D.C.: Un răspuns standard la această întrebare ar fi o enumerare a activităților cu publicul pe care muzeul le-a organizat și le va organiza în perioada următoare, însă lucrurile sunt mult mai complexe. Despre Măgura vorbește foarte multă lume, și bine face, abordând subiectul din punct de vedere artistic. Orice abordare muzeală implică o puternică componentă administrativă însă, adică tocmai acea activitate puțin vizibilă, însă esențială în ceea ce privește valorificarea patrimoniului. Nu am să reiau ceea ce s-a realizat la Măgura între 2018 și 2022 din punct de vedere administrativ, însă am să menționez că dacă acum un deceniu Tabăra de la Măgura era prezentă mai mult în amintiri, astăzi Muzeul în aer liber „Tabăra Măgura” este un reper real în lumea muzeologiei din România, și chiar din Europa. Astăzi Măgura stă de vorbă cu vizitatorul ei atât la fața locului, în toate poienile pe care se întinde, dar și prin intermediul tehnologiei. Astăzi Măgura își spune povestea tuturor celor care o pomenesc. Muzeul valorifică patrimoniul Taberei de Sculptură de la Măgura prin programe de cercetare, conservare și mediere culturală, dar și prin promovarea sa în circuitul turistic și educațional, prin documentarea și diseminarea Rep.: Cum se integrează lucrările semnate de însuși Gheorghe Coman în conceptul expoziției și ce mesaj transmite această alegere? D.C.: Prezența lucrărilor lui Gheorghe Coman în cadrul salonului are un rol simbolic și curatorial esențial. Ele funcționează ca repere conceptuale, ancorând expoziția într-un nucleu de memorie artistică. Mesajul transmis este acela al respectului pentru tradiție, dar și al deschiderii către reinterpretare, arătând că opera maestrului rămâne o sursă de inspirație pentru generațiile actuale de artiști. Lucrările semnate de Gheorghe Coman sunt integrate în conceptul expoziției ca un omagiu adus contribuției sale artistice și ca un punct de referință pentru sculptura românească. Ele reflectă diversitatea și profunzimea operei sale, care include atât sculpturi monumentale, cât și creații de dimensiuni mai mici, care pun în evidență rafinamentul și expresivitatea sa artistică. Alegerea de a include lucrările lui Coman transmite un mesaj de continuitate și respect față de moștenirea sa, subliniind rolul său de pionier al sculpturii moderne și de fondator al Taberei de Sculptură de la Măgura. Aceasta servește drept inspirație pentru artiștii contemporani și invită publicul să reflecteze asupra impactului său asupra artei românești, consolidând legătura între trecut și prezent. Rep.: Ce a însemnat colaborarea cu Uniunea Artiștilor Plastici din România și cum contribuie aceasta la dezvoltarea evenimentului? D.C.: Colaborarea cu Uniunea Artiștilor Plastici din România a oferit evenimentului o vizibilitate sporită și un prestigiu deosebit, prin integrarea sa în circuitul profesional național al artelor plastice. Acest parteneriat garantează o selecție de calitate a participanților și stimulează schimbul de idei, ceea ce consolidează salonul ca un Rep.: Vernisajul are loc la Centrul Muzeal „I. C. Brătianu”. De ce ați ales acest spațiu pentru deschiderea oficială? D.C.: Alegerea Centrului Muzeal „I. C. Brătianu” nu este întâmplătoare. Spațiul, cu încărcătura sa istorică și simbolică, oferă un cadru adecvat pentru un eveniment de asemenea anvergură. Arhitectura și atmosfera locului contribuie la accentuarea dimensiunii ceremoniale a vernisajului, creând un echilibru între istorie și contemporaneitate. Totodată alegerea acestui spațiu subliniază importanța culturală a evenimentului și creează o punte între patrimoniul istoric și cel artistic. Centrul Muzeal „I. C. Brătianu” oferă o ambianță potrivită pentru a pune în valoare sculpturile de mici dimensiuni, datorită spațiului său intim și bine amenajat, care facilitează interacțiunea apropiată dintre public și lucrări. Această alegere contribuie la integrarea evenimentului în circuitul cultural al județului, atrăgând atât publicul local, cât și vizitatori din alte regiuni. Rep.: Prezența criticului de artă Marius Tița ca invitat special al acestei ediții adaugă un plus de valoare. Cum vedeți rolul său în promovarea și interpretarea salonului? D.C.: Criticul de artă Marius Tița aduce nu doar expertiza sa profesională, ci și capacitatea de a contextualiza creațiile prezentate într-un discurs critic accesibil și relevant. Prin intervențiile sale, el facilitează o înțelegere mai profundă a mesajelor estetice și conceptuale ale expoziției, contribuind astfel la consolidarea impactului cultural al salonului. În plus, prezența criticului de artă Marius Tița ca invitat special al Salonului de sculptură mică „Gheorghe Coman” adaugă o dimensiune analitică evenimentului. Rolul său este esențial în promovarea salonului, deoarece aportul unui critic de artă cu experiență conferă credibilitate și vizibilitate, atrăgând atenția publicului specializat și a presei culturale. Tița, prin expertiza sa, poate oferi o interpretare profundă a lucrărilor expuse, plasându-le în contextul mai larg al artei contemporane și al moștenirii lui Gheorghe Coman. Analizele sale pot evidenția conexiunile dintre sculptura mică și sculptura monumentală, precum și influența Taberei de Sculptură de la Măgura asupra artiștilor participanți. Prin discursul său, Marius Tița contribuie la educarea publicului, facilitând o înțelegere mai nuanțată a mesajelor artistice și a semnificației culturale a expoziției, consolidând astfel impactul evenimentului asupra comunității artistice și a publicului larg. Rep.: Ce impact sperați să aibă acest eveniment asupra publicului tânăr? D.C.: Ne dorim ca acest eveniment să devină o sursă de inspirație și formare pentru tinerii vizitatori. Prin contactul direct cu arta sculpturală, aceștia își dezvoltă sensibilitatea estetică, spiritul critic și interesul pentru valorile culturale autentice. Totodată, salonul oferă un cadru în care publicul tânăr poate descoperi modele de creativitate și expresie artistică, ceea ce are un rol educativ deosebit. De asemenea, prezența artiștilor contemporani și a criticilor de artă, precum Marius Tița, poate inspira tinerii să exploreze cariere în domeniul artelor plastice sau să dezvolte o apreciere mai profundă pentru patrimoniul cultural. Evenimentul își propune să creeze un dialog intergenerațional, oferind tinerilor modele de excelență artistică și oportunități de a se implica în activități culturale. Rep.: Cum vă imaginați evoluția salonului în următorii ani și ce loc credeți că își va ocupa pe harta culturală a României și a Europei de Sud-Est?