Numărul nașterilor în România a scăzut sub 150.000 în 2024, cel mai mic nivel din 1930 încoace
Numărul nașterilor în România a scăzut sub 150.000 în 2024, cel mai mic nivel din 1930 încoace
România înregistrează în anul 2024 cel mai scăzut număr de nașteri de la începutul secolului, cu mai puțin de 150.000 de bebeluși, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. Acest fapt reprezintă un record negativ pentru țara noastră, fiind o scădere semnificativă față de anul 2021, când s-au născut aproape 200.000 de copii. În anul 2022, numărul a fost peste 170.000, dar și acesta a fost în continuă scădere.
Datele citate de publicația opinia.buzau.ro arată că în anumite localități din țară, precum Ceru-Băcăinți din Alba, Brebu Nou din Caraș-Severin sau Bătrânea din Hunedoara, s-au înregistrat doar câteva nașteri în ultimii ani. De exemplu, în Bătrânea, cel mai mare an de nașteri a fost în 1991, când s-au născut patru copii. În ultimii cinci ani, în aceste localități și în zeci de alte, s-au înregistrat cel mult 20 de copii.
În unele comune, numărul de nașteri este foarte mic. Sase localități din județul Buzău, dintre cele 32 care au avut mai puțin de 15 nașteri în perioada 2020-2024, includ Margaritesti cu șase nașteri, Chiliile și Pardosi cu câte șapte, iar Blăjanii, Colți și Valea Salciei cu câte 14. Pe plan urban, municipii precum Orșova, Beiuș, Motru și orașe precum Urlați, Lipova sau Videle, se confruntă cu cele mai scăzute rate ale natalității.
Potrivit demografului Vasile Ghetau, decembrie 1966 a reprezentat un moment crucial, când Nicolae Ceaușescu a introdus un decret strict privind avortul și contracepția, pentru a controla populația și pentru a susține „reproducerea forței de muncă”. Aceasta a dus la o scădere extremă a accesului la avort și contracepție, cu consecințe grave asupra mortalității feminine și asupra abandonului copiilor, mai notează opiniia.buzau.ro. După revoluție, legea a fost modificată rapid, dar impactul acelor decenii continuă să influențeze deciziile de a avea copii astăzi, susțin autorii studiului.
Societatea românească trece printr-un proces de schimbare demografică profundă, asemănătoare cu trendurile din alte țări dezvoltate, unde rata natalității a scăzut din motive financiare și sociale. În prezent, peste 70% dintre cupluri afirmă că nu își doresc copii, motivând principal situația financiară și incertitudinea locului de muncă. Declinul demografic are, de asemenea, un impact negativ asupra economiei, influențând reducerea numărului de cadre didactice, a producătorilor de materiale școlare și a celor din domeniul jucăriilor.
Până la nivel național, analizând datele, se observă o relație inversă între nivelul PIB regional și rata natalității, fiindcă îmbunătățirea nivelului de trai duce adesea la amânarea sau renunțarea la conceperea unui copil. În plus, cheltuielile mari pentru creșterea copiilor, inclusiv cele pentru educație și sănătate, pot deveni un obstacol pentru multe familii. Aceste aspecte, notează sursa citată, contribuie la menținerea unui declin al natalității în România.
