
Producția mondială de vinuri: Italia și Franța domină piața, în timp ce România se confruntă cu provocări internoare
Update cu 2 săptămâni în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Simona Stan

Producția mondială de vinuri: Italia și Franța domină piața, în timp ce România se confruntă cu provocări internoare
Italia și Franța rămân cei mai mari producători de vin din lume, cu volume anuale de aproximativ cinci ori mai mari decât cele ale României. Potrivit datelor recente, aceste două țări produc împreună în jur de 50% din vinul mondial, fiecare înregistrând o producție de aproximativ 50 de milioane de hectolitri, relatează citează opinia buzaului.ro. Spaniolii urmează, cu până la 40 de milioane de hectolitri, completând poziția în topul mondial.
România deține un potențial considerabil în domeniu și se inspiră din modelele vestice, afirmă specialiștii. Însă, până la atingerea acestor performanțe, producătorii autohtoni trebuie să depășească o perioadă dificilă din cauza măsurilor de austeritate impuse de Guvernul condus de Bolojan, notează Ziare.com.
Expertul în vinuri, Cezar Ioan, a oferit o analiză asupra industriei naționale, explicând că românii preferă, în general, vinurile din marile magazine, dar vânzările sunt modeste. "Vânzările au scăzut semnificativ în ultimele cinci ani pentru majoritatea producătorilor, astfel încât sectorul HoReCa, de exemplu, nu mai reprezintă o prioritate în strategiile de vânzări", precizează Ioan. El evidențiază că această situație duce la reducerea constantă a canalelor de vânzare, atât HoReCa, cât și retailul mare, ceea ce afectează profitabilitatea și volumul comercializat.
În contextul măsurilor fiscale recente, unii producători români iau în calcul chiar și falimentul. Ioan menționează că, pe termen scurt, cramele vor încerca să crească exporturile, însă succesul acestor eforturi este discutabil, având în vedere lipsa de competitivitate pe piețele internaționale importante. În același timp, consumatorii se orientează spre alternative mai ieftine, cum ar fi vinurile în formate economice sau produsele entry-level.
Potrivit citează, pe termen de unu până la doi ani, până prin 2027, efectele vor fi dure, iar vom putea vedea închiderea unora dintre crame sau vânzarea lor către producători sau distribuitori mai puternici. În perspectivă mai lungă, de peste doi ani, specialiștii cred că producătorii români rămași pe piață vor fi nevoiți să devină mai competitivi conform criteriilor internaționale, iar piața internă, cea care până acum favoriza consumul produselor autohtone și oferea un anumit confort cramelor românești, va suferi o reducere a acestei preferințe.