Update 3 luni în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Maria Popescu
În timpul examenului de Bacalaureat, profesoara Iulia Lazar, profesor de limba română la Colegiul Național „B.P. Hasdeu” din Buzău, a exprimat public îngrijorarea profundă cu privire la situația învățământului din România. Cu o experiență de o viață dedicată școlii, ea a oferit o analiză sinceră și critică a sistemului, într-un moment în care școala ar trebui să-și reafirme misiunea.
Potrivit acesteia, examenele naționale și simulările sunt organizate în timpul orelor, ceea ce duce la pierderea multor ore de curs. Lazar notează că acest lucru transmite elevilor ideea că școala nu este importantă și că participarea nu are consecințe reale. „Se pierd foarte multe ore! Elevilor li se induce astfel ideea că școala e ceva neserios, în mare parte facultativ”, a spus profesoara. Conform opiniii sale, această situație poate duce inclusiv la absenteism, iar unele familii eliberează elevii de condiția de a merge la școală, cu pretextul unor motive medicale, chiar dacă nu sunt reale.
Lazar menționează, citeaza opinia publicată pe opiniabuzau.ro, că medicii dau cu ușurință adeverințe medicale, iar un elev poate absenta un an întreg și totuși să poată promova. „De ce ar mai veni la școală dacă nu există consecințe pentru absențe?”, se întreabă ea retoric.
Un alt motiv criticat de profesoară este atitudinea părinților, pe care o consideră o cauză majoră a deteriorării școlii. „Familiile transmit copiilor o atitudine de dispreț față de școală”, susține Lazar. Ea adaugă că, în general, elevii cu rezultate slabe se percep ca fiind foarte buni și se consideră superiori colegilor lor, aspirând chiar la funcții de conducere.
Analiza sa rămâne dură la adresa cadrelor didactice: „Profesorii intelectuali, adevărații formatori de conștiințe, sunt minoritari”. Conform Lazar, mulți profesori devin tot mai slab pregătiți și lipsiți de vocație, ceea ce afectează capacitatea lor de a atrage și motiva elevii. În ceea ce privește programele școlare și manualele, aceasta notează că „nu au fost corelate între ele și nu stimulează conexiunile interdisciplinare; se predă după manuale neconforme cu programele”, ceea ce este inacceptabil.
Politicile educaționale și lipsa unui drum clar pentru sistem sunt criticate sever de Lazar, care citeaza că „educația a fost vreme de peste trei decenii un cobai. Elevii și dascălii au fost nevoiți să se adapteze celor mai stranii experimente”. În final, ea concluzionează că lipsa de seriozitate și de viziune în domeniu afectează profund calitatea învățământului din România.
Andreea Ariana Murgoci, elevă în clasa a X-a B la Colegiul Național „B.P. Hasdeu”, se implică intens în voluntariat, dedicându-se în special proiectelor culturale și sociale.
La Colegiul Economic „Regele Mihai I” din Buzău, peste o sută de elevi din clasa a XII-a au participat la evenimentul interactiv „Biblioteca Vie”, ajuns la a XIII-a ediție. Această activitate face parte din proiectul „Un viitor pentru fiecare!” și oferă o modalitate nouă de orientare profesională.
Profesorul Merito Cătălin Zaman, director la Colegiul Național „Mihai Eminescu”, a creat o platformă online prin care elevii din toată țara pot beneficia de pregătiri gratuite la Limba și literatura română și Matematică pentru examenul de Bacalaureat 2026. Inițiativa continuă meditațiile oferite anterior pentru Evaluarea Națională.
Ministerul Educației și Cercetării a propus spre dezbatere noile programe școlare pentru limba și literatura română la clasa a IX-a, însă acestea au stârnit reacții puternic negative din partea profesorilor. Criticile vizează în special abordarea teoretică și distanțarea față de nevoile reale ale elevilor, care rămân „puși, din nou, la finalul listei”, după cum subliniază Cătălin Zaman, directorul Colegiului Național „Mihai Eminescu”.
