Declinul demografic și economic al Cubei alimentează un exod masiv al tinerilor

Populația Cubei scade rapid, iar criza economică profundă determină o emigrare accentuată a tinerilor, potrivit unui amplu reportaj publicat de The Guardian. Cercetările independente estimează o scădere de 25% a populației în doar patru ani, fenomen care reflectă o „policriză” complexă cauzată de embargoul SUA, probleme structurale și represiunea severă. Mulți cubanezi tineri aleg să-și părăsească țara în căutarea unei vieți mai bune în străinătate.

👉Exodul tinerilor și impactul demografic asupra Cubei

Populația Cubei a scăzut sub 8 milioane, cu o medie anuală de aproximativ 820.000 persoane plecate din țară, arată cercetările lui Juan Carlos Albizu-Campos Espineira și Dimitri Fazito de Almeida Rezende. Între 2022 și 2023, s-a înregistrat o reducere de 18% a numărului locuitorilor datorită migrației masive, în timp ce nașterile nu acoperă nici pe departe numărul deceselor. Acest declin este amplificat de faptul că un sfert din populație are peste 60 de ani, iar rata fertilității este sub nivelul minim de înlocuire de aproape cinci decenii, accentuând astfel problema îmbătrânirii.

Majoritatea celor care emigrează au între 15 și 59 de ani și reprezintă 57% femei aflate într-o perioadă fertilă, ceea ce adâncește aceste tendințe demografice. Cei plecați se bazează pe resurse proprii și pe o rețea internațională pentru a traversa diverse continente, de la America Latină la Europa și Asia. Această situație induce un „malthusianism al sărăciei”, cu abandonul deciziei de a avea copii pentru a evita suferințele cauzate de criză.

👉Criza economică și sociale accentuează dificultățile cotidiene în Cuba

Cuba traversează cea mai profundă criză economică din ultimele decenii, cu un PIB în scădere semnificativă și 11 din 15 sectoare principale în declin, inclusiv industria zahărului și agricultura. Economia insulei a intrat în recesiune în 2023-2024, cu o prognoză pesimistă pentru 2025, conform Comisiei Economice a ONU pentru America Latină și Caraibe. Această situație agravează sărăcia și penuria de bunuri esențiale, afectând direct nivelul de trai al populației.

În capitale precum Havana, sărăcia este răspândită, iar infrastructura – de la sistemul de colectare a deșeurilor până la spațiile publice și clădirile istorice – este în stare precară. Mulți tineri, precum inginerul Cristian Cuadra, renunță la carierele lor profesionale pentru a lucra în domenii informale care le permit să economisească bani pentru a emigra. Declarațiile tinerilor reflectă o dezamăgire profundă față de idealurile revoluției și o perspectivă foarte limitată privind viitorul în țară.

Autoritățile cubaneze recunosc o scădere a populației dar estimează un declin mai redus, de 14%, susținând că statisticile oficiale sunt solide și auditate internațional. Directorul adjunct al Oficiului Național de Statistică și Informații din Cuba, Juan Carlos Alfonso Fraga, a subliniat influența embargoului american și consideră dificil de măsurat amploarea impactului acestuia asupra crizei demografice și economice.

În plan politic, discuțiile sunt polarizate: unii membri ai Partidului Comunist Cubanez recunosc dificultățile de adaptare a sistemului, în timp ce disidenții și exilații subliniază nevoia de schimbări radicale. Protestele masive din 2021 au fost urmate de o represiune severă și multiple arestări, reflectând tensiunile sociale persistente. Lideri ai opoziției avertizează că exodul continuu reduce și puterea mișcării de contestare din interiorul Cubei, iar diaspora poate fi un factor cheie pentru sprijinirea schimbărilor viitoare.