România se confruntă cu cel mai lung interimat guvernamental din ultimii ani

România se confruntă cu cel mai lung interimat guvernamental din ultimii ani

România traversează o perioadă atipică în peisajul politic post-decembrist, având cel mai lung interimat de conducere a guvernului din istoria recentă. De la numirea lui Cătălin Predoiu ca prim-ministru interimar în data de 6 mai 2025, acesta conduce executivul fără a avea însă legitimitate politică și parlamentară completă, fapt ce evidențiază o disfuncționalitate majoră a sistemului politic și o vulnerabilitate instituțională cu implicații grave pentru funcționarea statului.

Potrivit opinia­buzau.ro, această situație de blocaj se datorează în principal dificultăților în negocierile conduse de președintele Nicușor Dan cu partidele parlamentare. În România post-decembristă, guvernele interimare de tranziție au fost destul de rare și de scurte. Însă, până în 2025, niciun astfel de interimat nu a depășit două săptămâni.

Istoria acestor guverne interimare arată că, de regulă, ele aveau rolul de a asigura continuitatea administrativă până când era format un nou guvern și era numit un nou premier. Într-un context normal, aceste interimate durează doar câteva zile, dar situația actuală a depășit deja o lună, stabilind un record negativ.

Primul guvern interimar din ultimii ani a fost cel condus de Gavril Dejeu în 1998, pentru doar 18 zile, după demisia lui Victor Ciorbea. Ulterior, în 1999, Alexandru Athanasiu a fost interimar timp de 9 zile, după demisia lui Radu Vasile. În 2004, Eugen Bejinariu a avut un interimat de o săptămână, în timpul tranziției spre guvernul condus de Călin Popescu-Tăriceanu.

Conform criticilor, aceste perioade de interimat erau temporare și aveau scopul de a pregăti schimbarea guvernului legitim, însă situația de acum este diferită, noteaza sursa citată. În ultimele zece ani, numărul guvernelor interimare a crescut semnificativ, începând cu mandatul lui Gabriel Oprea în 2015, care a avut două mandate scurte, și continuând cu alte numiri temporare în 2015, 2018 și 2020. În 2018, Mihai Fifor a fost interimar pentru 13 zile după demisia lui Mihai Tudose.

De altfel, potrivit jurnalistului, în 2023, Catalin Predoiu a mai avut un interimat de trei zile în iunie. Cu toate aceste, un guvern cu un mandat complet, stabil, are nevoie de legitimitate pentru a putea propune și implementa politici publice și reforme importante, spun experții.

Lipsa acestei legitimități afectează profund atât mediul politic, cât și economie. Investitorii devin prudenți, amână proiecte sau retrag capital, iar potențialul de creștere economică, bugetul și reformele se întâmpină cu blocaje. Pe de altă parte, instabilitatea creează presiuni asupra piețelor financiare, ducând la creșterea costurilor de împrumut pentru stat și împovărând bugetul național.

Această situație contravine principiului după care un guvern interimar este, în mod normal, o soluție temporară, menită să asigure continuitatea administrativă în transferul dintre două guverne legitime. Citată de opinia­buzau.ro, expertul spune: „Un guvern fără legitimitate deplină nu mai este doar un simbol al stagnării - devine o frână concretă pentru buna funcționare a statului”.