Biserica Ortodoxă Română îl pomenește pe Sfântul Voievod Ștefan cel Mare

Biserica Ortodoxă Română îl pomenește pe Sfântul Voievod Ștefan cel Mare

Pe 2 iulie, Biserica Ortodoxă Română celebrează ziua Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, domnitorul din dinastia Mușatinilor, cunoscut pentru faptele sale sfinte. Credincioșii români îl cinstesc cu recunoștință și adâncă mulțumire pentru apărarea țării sale. Ștefan cel Mare a fost canonizat de către Biserica Ortodoxă Română pe 20 iunie 1992.

În fiecare an, la Mănăstirea Putna, unde este înmormântat marele voievod, mii de pelerini vin să-i aducă un omagiu. Anul acesta se împlinesc 520 de ani de la trecerea sa la cele veșnice.

Sărbătorile dedicate Sfântului Ștefan cel Mare au început prin aducerea moaștelor Sfântului Iacob Putneanul de la paraclisul Sfinților Apostoli Petru și Pavel la baldachinul din incinta Mănăstirii Putna, cu o zi înainte de eveniment.

Astăzi, la Sfânta Liturghie arhierească pentru pomenirea Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, al doilea hram al Mănăstirii Putna, participă Preasfințitul Părinte Ignatie, Episcopul Hușilor, Preasfințitul Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud, și Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților.

Ștefan cel Mare, fiul voievodului Bogdan al II-lea și al doamnei Maria - Malina Oltea, a urcat pe tronul Moldovei pe 12 aprilie 1457. El a domnit timp de 47 de ani, o perioadă neegalată în istoria Moldovei. În timpul domniei sale, a purtat lupte împotriva Imperiului Otoman, Regatului Poloniei și Regatului Ungariei pentru apărarea națiunii și a credinței creștine. Pentru aceste merite, papa Sixt al VI-lea l-a numit "atletul creștinătății".

În cei 47 de ani de domnie, Ștefan cel Mare a ctitorit 44 de biserici și mănăstiri, le-a înzestrat cu pământuri, Sfinte Evanghelii, cărți, epitafuri, veșminte brodate scumpe, candelabre și sfeșnice de aur. Această moștenire spirituală este doar o parte a vastului său patrimoniu cultural și religios.