Update 1 an în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Simona Stan
Acum 47 de ani, pe 4 martie 1977, România a fost zguduită de un cutremur devastator care a schimbat vieți pentru totdeauna. Printre victimele acestei tragedii s-a numărat și Filofteia Lacatusu, cunoscută drept "privighetoarea României", o artistă de muzică populară apreciată pentru vocea sa inconfundabilă.
Filofteia, care avea doar 29 de ani, plecase din județul Gorj spre Capitală pentru a înregistra cel de-al treilea album din cariera sa. În noaptea fatidică, ea se afla împreună cu soțul ei, Mite Lacatusu, în camera de la Hotelul Victoria, când cutremurul a lovit la ora 21:22. Din păcate, latura hotelului în care erau cazați s-a prăbușit, provocându-le moartea. Cei doi au fost îngropați în Cimitirul Suseni din comuna Runcu, Gorj.
Născută pe 7 iunie 1947 la Pârscov, Filofteia a crescut într-o familie care aprecia muzica. Mama ei cânta ocazional, insuflându-i dragostea pentru tradițiile românești. La începutul anilor '60, a început să participe la spectacole de muzică populară și a urmat studii muzicale la Școala Populară de Artă din Buzau.
Cariera ei a prins avânt în anii '70, când a lansat mai multe albume care au avut succes printre critici și public. Printre cele mai cunoscute lucrări ale ei se numără "Cântece din Buzau" și "Muzica Populară Românească". Melodii precum "Pe dealul Buzaului", "Răsai, Răsai, Soare" și "O, Ce Frumos E Satul Meu" sunt apreciate pentru autenticitatea și farmecul lor folcloric.
Filofteia Lacatusu a fost o susținătoare a tradițiilor populare, participând frecvent la festivaluri de folclor și emisiuni TV dedicate culturii românești.
Viața personală a artistei a fost strâns legată de Mite Lacatusu, cu care s-a logodit la doar 15 ani. Cei doi s-au căsătorit în 1964, având o nuntă ce a durat trei zile în Zorlesti, unde au celebrat și botezul fiului lor, Daniel. Publicistul Dorin Brozba, în volumul său "Filofteia Lacatusu, un cântec stins la 30 de ani", descrie petrecerea ca fiind plină de bucurie, muzică tradițională, preparate delicioase și multă distracție.
Moartea timpuri în cutremurul din 1977 a lăsat o amprentă adâncă în inimile românilor, iar amintirea Filofteiei Lacatusu rămâne vie datorită legăturii sale cu muzica populară românească.
Poetul Teo Cabel și istoricul Marius-Adrian Nicoară au fost admiși în Uniunea Scriitorilor din România, evidențiind astfel recunoașterea meritelor lor în poezie, istorie și cultură. Teo Cabel a fost integrat în Filiala Poezie București, iar Nicoară în Filiala Iași.
Dacă timpul liber petrecut în fața televizorului sau la restaurant devine monoton, Muzeul Județean Buzău oferă o alternativă culturală pentru sfârșitul de săptămână. Într-un spațiu încărcat de istorie, artă și etnografie, vizitatorii pot admira mai multe expoziții temporare interesante.
Regizorul buzoian Ionuț Ghinea continuă seria spectacolelor care readuc în atenție literatura clasică românească într-un mod accesibil și captivant. După un montaj inspirat din operele lui Ion Creangă, acesta pregătește o nouă producție bazată pe universul lui Ion Luca Caragiale, destinată întregii familii, care combină tradiția cu elemente moderne.
Alexandru Hanganu, membru al Uniunii Epigramiștilor și coautor a numeroase volume, a fost prezent la Festivalul național de creație literară „Ion Băieșu – la el acasă”, desfășurat în comuna Cernătești. A participat ca membru al juriului festivalului și a avut ocazia să-și lanseze cel mai recent volum, „Liriandre”, în 2025.
