Viața lui Ștefan Vencov și Margareta Sterian: traiectorii științifice și artistice

Viața lui Ștefan Vencov și Margareta Sterian: traiectorii științifice și artistice

Fizicianul Ștefan Vencov s-a născut la Buzău, în 1899, și a decedat în 1955. A urmat studiile în Buzău, apoi în București, unde și-a luat licența în științe în 1922. Teza de doctorat, susținută la Sorbona în 1923 sub Aimé Cotton, aborda descărcări prin șoc electronic în hidrogen.

Margareta Sterian, născută Weinberg, s-a impus în arta românească prin pictură, poezie și traduceri, cu rădăcini în Buzău și studii la Paris și la București. A fost centrală în avangarda bucureșteană; în 1940 a fost persecutată din cauza originii sale evreiești.

Întors în România, Vencov a devenit asistent și apoi șef de lucrări la Laboratorul de Optică din București. În 1941 a fost conferențiar suplinitor la Facultatea de Agricultură, iar din 1943 la Institutul Politehnic. A devenit profesor în 1948 și a fost rector din 1951. Conform %source%, opiniabuzau.ro notează perioada.

În 1948 a fost ales membru corespondent al Academiei Române, devenind apoi membru titular și prim-secretar în 1952. A contribuit la înființarea Laboratorului de Fizică Experimentală de la Roșu, lângă București, în colaborare cu Emil Giurgea și Kretzulescu, în perioada interbelică.