România are o problemă majoră în sectorul semințelor, avertizează conducerea Băncii de Resurse Genetice Vegetale din Buzău. Potrivit directorului institutiei, cercetătorul Costel Vinatoru, lipsa unei strategii naționale pentru producția și dezvoltarea semințelor face ca fermierii să depindă din ce în ce mai mult de importuri din străinătate, ceea ce implică riscuri economice și de biosecuritate.
România are o problemă majoră în sectorul semințelor, avertizează conducerea Băncii de Resurse Genetice Vegetale din Buzău. Potrivit directorului institutiei, cercetătorul Costel Vinatoru, lipsa unei strategii naționale pentru producția și dezvoltarea semințelor face ca fermierii să depindă din ce în ce mai mult de importuri din străinătate, ceea ce implică riscuri economice și de biosecuritate.
Vinatoru citează o situație alarmantă, menționând că semințele de calitate ajung să fie comercializate la prețuri foarte mari, uneori „la bucată”. El notează că, în trecut, România exporta seminte către țări precum Olanda, renumită pentru horticultură și legumicultură, însă în prezent, din cauza lipsei unei politici coerente, capacitatea țării de a concura pe piața europeană s-a redus considerabil.
Specialistul subliniază că semințele reprezintă „cea mai importantă verigă” în procesul de producție agricolă. O samantă de calitate asigură recolte bogate, în timp ce o samantă slabă, chiar dacă este cultivată în condiții bune, poate duce la producții mici sau de slabă calitate. Potrivit lui Vinatoru, lipsa unui plan național favorizează apariția bolilor și dăunătorilor, care se pot transmite prin semințe și pentru care fermierii trebuie să plătească resurse pentru tratamente costisitoare.
Conform opiniabuzau.ro, Banca de Resurse Genetice Vegetale din Buzău are rolul principal de a conserva resursele genetice ale României, acoperind peste 20.000 de soiuri de plante. Cu toate acestea, insuficiența personalului și a fondurilor limitează dezvoltarea producției de semințe pe scară largă. În aceeași direcție, Vinatoru afirmă că, deși s-au distribuit câteva mii de pliculețe cu semințe fermierilor, această cantitate este insuficientă pentru un impact major, recomandând ca soiurile autentice și înscrise în registrele naționale și europene să fie folosite în continuare.
De asemenea, cercetătorul atrage atenția asupra pericolului reprezentat de informațiile înșelătoare de pe ambalaje. Tablourile prezentate în comerț, cum ar fi soiurile de varză descrise ca fiind „extra-timpurii” cu perioade de vegetație de doar 30-35 de zile, pot induce în eroare cumpărătorii, deoarece în realitate aceste perioade se referă doar la etapa de răsad.
Vinatoru afirmă că fermierii ar trebui să testeze noile soiuri pe loturi demonstrative înainte de a le cultiva pe scară largă și să fie bine informați despre caracteristicile reale ale plantelor. Potrivit sursei citate, un alt factor important pentru îmbunătățirea sectorului semințelor este stabilirea unor reglementări stricte privind calitatea și etichetarea pachetelor de semințe, pentru a evita înșelătoriile de pe piață.
