Crește tensiunea în România din cauza discursurilor extremiste despre migranți
Update cu 1 oră în urmă
Timp de citire: 6 minute
Articol scris de: Maria Simionescu
Crește tensiunea în România din cauza discursurilor extremiste despre migranți
Discuțiile despre migranți devin tot mai frecvente în România, țara cu cei mai mulți români plecați peste hotare din Europa. Politicieni extremiști, precum reprezentanți ai partidului AUR, incită la respingerea străinilor și la excluderea lor din societate, iar astfel de declarații au dus la creșterea violenței pe străzi și la locurile de muncă.
Potrivit Digi24.ro, deputatul AUR Dan Tanasă a îndemnat recent oamenii să nu accepte comenzile care nu sunt livrate de români. În mai, el a spus în Parlament că nu vrea să vadă "picior de azilant sau refugiat în România". Liderul AUR, George Simion, a inițiat un sondaj despre expulzarea cetățenilor pakistanezi, după ce aceștia au capturat lebede pe râul Argeș, iar Diana Sosoacă a vorbit despre "înlocuirea planificată a poporului român" cu alte neamuri. În social media, Sosoacă a afirmat că "inlocuirea planificata a poporului roman cu alte neamuri se desfașoara sub ochii nostri, iar amestecarea unor seminti cu culturi diferite duce la conflicte".
Specialiștii notează că această retorică alimentată de lideri politici extremiști devine o temă de campanie, după ce societatea românească a devenit tot mai tensionată, mai ales după anularea alegerilor prezidențiale. Catalin Raiu, membru în colegiul director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, explică creșterea extremismului după noiembrie 2023, când valul de populism s-a intensificat, fiind alimentat de incitări pe social media și discursuri care promovează ura. Potrivit lui Raiu, infrastructura pentru monitorizarea acestor comportamente nu este suficient de bine dezvoltată, iar instituțiile statului au nevoie de finanțare suplimentară pentru a combate aceste fenomene.
Reprezentanții Patronatului Societăților din Construcții menționează că în ultimii zece ani România se confruntă cu o criză acută a forței de muncă, în special în domeniul construcțiilor. În ultimii trei ani, țara a primit aproximativ 26.000-27.000 de străini, în mare parte asiatici, pentru a suplini deficitul de muncitori locali. Adriana Iftime asigură că muncitorii străini sunt tratați în conformitate cu legile românești și că angajatorii suportă costuri suplimentare pentru cazare și deplasări, dar aceste cheltuieli nu sunt mai mari decât cele ale românilor.
Referitor la diferențele salariale, Iftime a clarificat că muncitorii străini nu primesc mai mult decât românii, iar această informație a fost dezmințită de ea însăși. Conform datelor, cotele de muncitori străini au rămas ridicate, după o creștere semnificativă în 2022, când numărul lor s-a dublat față de anul anterior și a crescut de zece ori comparativ cu 2017-2018.
Specialistul Razvan Petri, de la "Politica la Minut", afirmă că partidele extremiste utilizează tema migranților pentru a câștiga capital de imagine, încercând să creeze un inamic fals pentru a atrage susținători. El compară situația cu modelele din SUA, Franța și Polonia, unde migrația este o temă sensibilă pentru discursurile politice. Petri menționează că, pe lângă populism, există un dublu discurs față de diaspora românească, pe care politicienii o protejează, pe când imigranții din România nu beneficiază de aceleași drepturi.
Spring exemplificat de situația tensionată, Catalin Raiu recomandă societății o întărire a legislației împotriva incitării la ură și o finanțare mai bună a instituțiilor care se ocupă de drepturile omului. El subliniază că, după anul 2022, când fluxul de muncitori străini a crescut semnificativ, situația socială din România a rămas tensionată, iar fenomenul extremismului a fost catalogat ca fiind foarte periculos pentru societate.
