Update 1 oră în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Cristina Preda
Războiul din Ucraina continuă de aproape patru ani, iar întâlnirile diplomatice care urmăresc pacea aduc doar „declarații și vorbe goale”, notează în „Observatorul de Nord” un autor care susține că soluția ar putea veni prin oprirea temporară a ostilităților și oferirea poporului ucrainean șansa de a-și decide viitorul prin alegeri și referendum. Această propunere vizează implicarea directă a cetățenilor din teritoriile afectate, în prezența partenerilor occidentali, fără influența armatei ruse.
Întâlnirile bilaterale, trilaterale și de alte tipuri încercate până acum în procesul de pace au fost, potrivit sursei, inutile, departe de a produce rezultate concrete, iar agresiunile împotriva Ucrainei continuă și se intensifică. „Orice război (…) are început, dar trebuie să aibă și un sfârșit”, subliniază autorul, care constată că deși au fost implicați președinți, diplomați importanți și alții cu influență, discuțiile s-au oprit la formule de „discuții productive și constructive”.
Autorul mai remarcă faptul că miza principală a fost încă de la început asupra poporului, întrucât Rusia s-a bazat pe o primire favorabilă la Kiev, însă ucrainenii au opus o rezistență solidară, dovadă că „democrația și libertatea” nu au putut fi impuse militar. Această atitudine a fost o lovitură pentru orgoliul liderului de la Kremlin, care a încercat să modifice harta țării, însă nu găsește o cale de reconciliere.
Pentru a diminua tensiunile și a avansa spre încheierea războiului, autorul propune „să se anunțe un armistițiu” temporar, în care ar putea fi organizate alegeri prezidențiale, în condițiile în care președintele Zelensky s-a declarat pregătit pentru acest pas. Totodată, se propune organizarea unui referendum în teritoriile ocupate, pentru ca cetățenii să decidă în mod liber viitorul lor și apartenența la o anumită țară.
Aceste proceduri electorale ar urma să se deruleze sub „înaltul patronat și cu sprijinul partenerilor europeni și americani”, fără prezența soldaților ruși la secțiile de votare, asigurând astfel un proces transparent și democratic, în orașe sau zone afectate grav de conflict, unde viața de zi cu zi a suferit drastic. Astfel, se oferă poporului rolul decisiv în stabilirea unui compromis, într-un mod în care „nici Putin, nici alții ca el nu ar mai avea ce spune”.
Fostul viceprimar al municipiului Buzău, Oana Matache, a preluat mandatul de deputat în Camera Deputaților, ocupând locul rămas vacant după demisia fostului premier Marcel Ciolacu. Ea a depus jurământul în plenul Legislativului și a remarcat importanța momentului, exprimându-și recunoștința față de susținătorii săi, conform declarațiilor făcute recent.
Europarlamentarul Andi Cristea explică faptul că Uniunea Europeană nu susține războiul, ci sprijină dreptul Ucrainei de a exista, răspunzând astfel unor critici recente la adresa blocului comunitar. Totodată, el atrage atenția asupra noii strategii de securitate a Statelor Unite, care evidențiază o Europă fragmentată, și menționează implicațiile resentimentelor lui Donald Trump în relațiile transatlantice, potrivit unei intervenții făcute în emisiunea „Puterea Știrilor” de la Strasbourg.
Președintele Partidului Social Democrat, Sorin Grindeanu, a afirmat vineri, la Buzău, că începe o nouă fază complicată a carierei sale politice la București, după depunerea jurământului de către Marcel Ciolacu în funcția de președinte al Consiliului Județean Buzău. Potrivit %source%, Grindeanu subliniază relația strânsă cu Ciolacu în ultimii ani și îi urează succes pentru mandatul care începe.
Fostul premier social-democrat Marcel Ciolacu a fost instalat, vineri, în funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Buzău, într-o ceremonie la care au participat oficialităţi importante ale judeţului și ai Partidului Social Democrat, conform %source%. Ciolacu şi-a exprimat angajamentul pentru investiţii, fonduri europene şi eficienţă administrativă, subliniind că vrea să lase deoparte ambiţiile politice şi să se concentreze pe dezvoltarea judeţului.
