Update 3 luni în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Andrei Miroslavescu
Steluța Lucia Rodica Coposu, sora cea mai mică a fostului lider țărănist Corneliu Coposu, a încetat din viață, anunță surse apropiate. Ea a fost președinta fundației care îi poartă numele și care a fost înființată în memoria fratelui său după moartea acestuia.
Născută pe 26 septembrie 1932 în comuna Bobota, județul Sălaj, Lucia Rodica Coposu a fost a treia fiică a lui Valentin și Aurelia Coposu. Tatăl său, preot greco-catolic, a fost semnatar al Marii Uniri de la 1 decembrie 1918, fiind delegat ales al circumscripției Simleu Silvaniei. Fetița a urmat școala primară în patru localități din județul Alba și liceul la Alba-Iulia și București, în perioada 1944-1947. Ulterior, între 1951 și 1956, ea a studiat la Institutul Politehnic București.
Potrivit opiniaBuzau.ro, Lucia și sora sa, Flavia, au susținut financiar familia cu burse în timpul studiilor. Timp de peste 35 de ani, între 1956 și 1991, a lucrat la Institutul de Studii și Proiectări Energetice din București. În 1996, împreună cu sora sa, Flavia Balescu-Coposu, a fondat Fundația Corneliu Coposu, pentru a păstra memoria fratelui lor. Conform sursei citate, sucursale ale fundației au fost înființate în orașele Aiud, Buzău, Oradea și Zalău.
În contextul procesului privind anchetarea crimelor comise de fostul comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, Alexandru Visinescu, cele două surori au fost audiate ca martori de magistrații Curții de Apel București. Potrivit mărturiei, Visinescu a fost acuzat pentru crime împotriva umanității, printre care și abuzuri asupra deținuților politici, printre care și Corneliu Coposu.
Raportul recoltat de cercetătorii de la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) aduce la cunoștință condițiile din timpul detenției. Potrivit documentelor, în 1968, un ofițer de conducere spunea că "era un sistem de a bate fără milă, în mod barbar", iar deținuții erau bătuți atât de sever încât pierdeau carne de pe corp. În relatare se vorbește și despre cazul unui coleg aflat în grevă a foamei, alimentat forțat printr-un furtun, ceea ce a dus la decesul lui după 40 de zile. Conform aceleiași surse, în arhivele IICCMER se menționează că, în 1968, situația în penitenciare era extrem de brutală, fiind relatate acte de tortură oribile, inclusiv consumul de materii fecale sau urină în timpul detenției.
Fostul premier Marcel Ciolacu, candidat PSD pentru președinția Consiliului Județean, a fost prezent la festivitățile dedicate Zilei Naționale a României desfășurate pe Calea Eroilor din Buzău. Acesta a ales să fie alături de cetățenii obișnuiți, nu în tribuna oficialităților.
Președintele interimar al Consiliului Județean Buzău, Adrian-Robert Petre, susține că toți contracandidații social-democratului Marcel Ciolacu folosesc doar promisiuni fără acoperire și mesaje negative în campania electorală pentru președinția instituției.
Deputatul de Prahova Ștefăniță-Alin Avrămescu, candidat Alianța pentru Unirea Românilor, a postat un clip electoral în care apare lângă podul de la Nehoiu, afectat de uzură, și contestă planurile oficiale de reabilitare. El susține că podul, al cărui trotuar s-a prăbușit în această vară, ar putea fi folosit provizoriu fără demolare.
Marcel Ciolacu, fost premier și candidat PSD la președinția Consiliului Județean Buzău, se opune ferm taxării muncii celor care cultivă legume în sere și solarii. El califică măsura drept o „aberație” care afectează producătorii locali și nu aduce beneficii semnificative bugetului.
