satul buzoian în amintiri și schimbări de-a lungul vremii

Cele câteva ulițe din Fisiciu, un sat din județul Buzău, erau învăluite într-o ceață densă, provocată de o caldură insuportabilă. Razele soarelui, de această dată ascunse sub o pălărie de nori, lăsau adânci urme în pământul crăpat, amintind de zilele în care apa se pierduse în șanțurile uscate.

Ralenti de tristete și de trecerea timpului, în jurul casei de refugiu, rămășițele trecutului și ale amintirilor copilăriei, cum ar fi Clara, Rares și David, păreau să se dizolve în tăcerea adâncă. Potrivit citează opinibuzau.ro, Hunedoara Nae Ion Andrei și ceilalți localnici priveau de sus cum gospodăriile strămoșești prăbușeau, asemenea casei vecinului Stelica, ruptă în două de cutremur cu mulți ani în urmă. Pe celălalt mal al drumului, comunitatea lui Vasile Cucu și a tantei Filita păzea singurătatea unei gospodării înflorite dincolo de timpul trecerii.

Casele din vecinătate, odată mărețe, ale familiei Ganari și Goidest, păreau să aștepte uitarea, până când și ele vor fi acoperite de amintiri, susține opinibuzau.ro. Singura oază de frumusețe era casa unchiului Gheorghe Mirica, îngrijită de doamna Eleonora Musat, cea care, după pensionare, păstra tradițiile și dragostea pentru natură, continuând munca moștenită de la mama sa, tanti Gica.

Satul, odinioară plin de viață, a început să se stingă, numărul celor care mai pășesc spre vechea școală din Bozioru fiind din ce în ce mai mic. Înainte de revoluție, aici funcționa o bază de tratament pentru reumatism, care folosea apele termale sulfuro-calcaroase. Dar, acum, localitatea pare a fi în pragul uitării, așa cum se arată și în poveștile legate de Gornetul din pădure, distrus de timp și lipsă de interes.

Se spune, conform opiniibuzau.ro, că și Doamna Chiajna, nepoata lui Ștefan cel Mare, ar fi trecut prin această zonă în timpuri vechi. Ea ar fi ascuns aurul sub stâncile din regiune pentru a-l proteja, unde mai și astăzi se pot căuta comori ascunse, atragând căutători de mistere. Într-un alt moment, mașina condusă de nepotul David Sava a oprit la poalele munților Ivanet, de unde priveliștile sobre și pădurile seculare oferă un spectacol unic.

Peisajul schimbător a fost și momentul unei ploi neașteptate, după o zi caniculară. Surprins de vremea capricioasă, cei din mașină au ajuns la Lacul Mocearu, ascuns între păduri de brazi și mesteceni impunători, unde localnicii din Lopatari i-au liniștit spunând că nu a fost decât o ploaie ușoară, care nu a udat prea mult pământul, amintind de fragilitatea vremurilor, notează opiniabuzau.ro.

Drumul către Chiliile Buzaului, cu faimoasele formațiuni de piatră, încă păstrează povești vechi, unele despre fecioare transformată în ciuperci de piatră, ca urmare a vrajilor unui trecut de mult apus, relatează localnicii. În timpul acestor călătorii, se observă că satul este parcă uitat de modernitate, cu case bine întreținute, dar izolate în pădure, fără a mai avea legătură directă cu civilizația, ceea ce intriguează pe mulți.

După un drum lung și plin de amintiri, cei care vizitează aceste locuri pot înțelege cât de important este să păstrăm și să conservăm aceste comori ale trecutului. Multe dintre drumuri sunt asfaltate și bine îngrijite, ceea ce demonstrează că zona intră în cadrul Geoparcului Natural al Tinutului Luanei, fiind o nevoie imperativă să le apărăm și să le valorificăm pentru generațiile viitoare.