Master-planul pe deșeuri, deblocat după 17 ani pierduți din ambiții politice și interese economice

În acest moment, autoritățile județene sunt angajate în derularea unui program de mediu pentru o gestionare durabilă a deșeurilor, menajere și reciclabile, de la populație și alți producători de deșeuri, pe traseul de selectare-procesare și asigurarea unor condiții de depozitare fără impact negativ asupra mediului. Consiliul Județean, pe de o parte, și Asociația de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) Eco Buzău 2009, în colaborare cu administrațiile publice din județ, sunt pe punctul de a implementa o primă etapă concretă în ceea ce se numește „Sistem de management integrat al deșeurilor în județul Buzău” – SMID. „Este un proiect cu foarte mare desfășurare, care se regăsește, de altfel, în toate ADI din toată țara. În fiecare județ funcționează un ADI pe gestionarea durabilă a deșeurilor, unii sunt mult mai înaintea noastră, alții sunt la același nivel. La Buzău s-a stagnat din diferite motive, dar acum, împreună cu președintele Consiliului Județean, Marcel Ciolacu, vrem să dăm drumul la treabă, să nu mai stăm pe loc și să acționăm cât mai repede și să avem acest SMID activ”, spune Ionel Dobrița, directorul ADI Eco Buzău 2009. Întârzierile în ceea ce privește aplicarea unor programe pentru gestionarea durabilă a deșeurilor la nivel de județ, coroborate cu acțiuni de control demarate la nivel național, a căror finalitate a fost impunerea de amenzi la nivel de administrații locale, au generat presiuni în sens invers, primii afectați, primarii de comune, fiind cei care reclamă că banii sunt cheltuiți ineficient în condițiile în care aplicațiile concrete rămân doar la stadiul de consultare. La o primă ieșire în fața presei locale după instalarea în funcția de președinte al Consiliului Județean Buzău, ex-premierul Marcel Ciolacu anunța, între prioritățile mandatului său, abordări concrete pentru activarea programului SMID, pentru recuperarea timpului pierdut. În anul 2020, Consiliul Județean promova un proiect de hotărâre prin care urmau să fie contractate servicii de consultanță pentru actualizarea și revizuirea planului județean de gestionare a deșeurilor și întocmirea studiului de fazabilitate „Sistem de management integrat al deșeurilor în județul Buzău”. În iulie 2024, consilierii județeni aprobau organigrama Asociației, acesta fiind momentul în care organizația a devenit funcțională. Această decizie a fost însoțită de alocarea unui sediu propriu în clădirea de pe strada Chiristigii. Era un demers care nu făcea altceva decât să reia un program lansat încă din anul 2009, când președinte la Consiliul Județean era Victor Mocanu. Atunci județul Buzău putea accesa aproximativ 68 de milioane de euro, fonduri europene pe componente de mediu. Putea fi cea mai mare finanțare care ar fi putut intra în județul Buzău. S-au opus consilierii Partidului Democrat Liberal, coordonați de fostul deputat Cezar Preda, ajutați de liberalii conduși de fostul senator liberal Cristi Bîgiu (fost președinte la Consiliul Județean, arestat după un an și jumătate de mandat). După care programul a fost abandonat. Acum se reia un program identic. Se începe cu o finanțare de la Consiliul Județean, de două milioane de euro, în timp ce se va pregăti un proiect care să atragă până la 30 de milioane de euro, care să rezolve problema procesării și depozitării deșeurilor menajere într-un program sustenabil. De la reactivarea asociației, în urmă cu doi ani, fosta conducere a Eco Buzău 2009 nu a reușit să depășească etapa intabulării terenurilor primite de la Primăria Vadu Pașii, în imediata apropiere a depozitului de deșeuri administrat de operatorul RER Buzău. „Avem și cele două terenuri primite din partea Primăriei Vadu Pașii, ambele au fost intabulate, unul definitiv, celălalt provizoriu și urmează ca și cel an opt hectare să fie intabulat definitiv“, spune directorul Dobrița. „Aceste terenuri vor fi folosite în cadrul masterplanului SMID”, spune directorul Dobrița. „Aici vom amenaja o stație de sortare, o stație TMB (n.r., de tratare mecanică și biologică) care va funcționa în condiții de provizorat. Pentru a pune în funcțiune un astfel de obiectiv ne va trebui cel puțin un an, până vom obține avizele. Proiectul nostru trebuie să meargă pe repede înainte, pentru că celulele de la groapa de gunoi de la Gălbinași nu vor mai funcționa mai mult de doi ani, adică riscăm să ne confruntăm cu o situație în care nu vom mai avea unde să depozităm gunoiul! Această stație provizorie ne va ajuta să tratăm și să procesăm o mare parte din gunoiul menajer colectat de la populație, ceea ce va însemna o economisire importantă de spațiu de depozitare. Între timp, noi pregătim un studiu de fezabilitate pentru achiziționarea unei stații TMB mult mai mare, și este calculat să proceseze întreaga cantitate de deșeuri menajere colectate de pe întreg teritoriul județului Buzău. Trebuie să spunem, însă, că o investiție de asemenea dimensiuni nu se va putea implementa mai devreme de patru-cinci ani. De aceea vom aborda o primă etapă de provizorat, când vom implementa procedeele de tratare mecanică și biologică la o scară mai mică, o investiție care va fi asigurată de la bugetul județului, conform asigurărilor președintelui Ciolacu, undeva la două milioane de euro. Urmare a procesării și tratării mecanice și biologice, cantitățile rezultate vor fi mult reduse, față de ce se depozitează acum la groapa RER-ului, pentru că acesta neprocesat este umed, conținând cel puțin 50% apă”. Tratarea mecanică și biologică a deșeurilor presupune procesarea în stația TMB achiziționată, timp de șapte-opt zile, după care va rezulta un compozit inert, fără impact asupra mediului, acesta putând să fie depozitat sau direcționat către fabrici de ciment, unde să fie folosit drept combustibil. În ceea ce privește amenajarea zonei pentru montarea instalației de procesare TMB, se va turna o platformă betonată, care va fi împrejmuită, după care se va putea monta stația provizorie. Instalația va fi branșată la rețeaua de energie electrică. Instalația definitivă va ocupa șase-șapte hectare și va fi o investiție pentru care va fi accesată o finanțare europeană de până la 30 de milioane de euro.