raportul privind finanțele publice locale în 2023 la buzău

raportul privind finanțele publice locale în 2023 la buzău

Camera de Conturi Buzău a publicat recent raportul despre situația finanțelor publice locale din județ pentru anul 2023. Potrivit documentului, cele 88 de unități administrativ-teritoriale din județ – 82 de comune, trei orașe și două municipii – au încheiat anul cu diferite rezultate bugetare.

Directorii Camerei de Conturi Buzău notează că, față de anul 2022, când bugetele locale s-au încheiat cu un excedent de aproape 48 de milioane de lei, în 2023 s-a înregistrat un deficit de aproximativ 37 de milioane de lei. Această situație s-a datorat în principal nerealizării veniturilor estimate, indică raportul, citează opinia publică. În plus, veniturile totale ale bugetelor locale au crescut cu 35,27% față de 2021 și cu 18,04% față de 2022, însă cheltuielile au crescut chiar mai mult, cu peste 45% comparativ cu 2021 și cu aproape 24% față de anul anterior.

Potrivit observationelor, în cazul județului Buzău și al municipiilor din județ, executia bugetară s-a încheiat cu deficit. La nivelul municipiilor, deficitul ajunge la aproape 18 milioane de lei, iar bugetul Consiliului Județean Buzău înregistrează o pierdere de peste 34,6 milioane de lei. În schimb, cele 82 de comune au raportat un excedent de peste 14 milioane de lei, valoare ce s-a majorat în ultimul an, iar ponderea lor în veniturile totale ale bugetelor locale a crescut semnificativ, de la 38,77% la 44,65%, relatează sursa opiniabuzau.ro.

Analiza datelor realizată de auditorii financiari ai Camerei de Conturi arată că resursele bugetului local au fost subestimate în estimări, fiind realizate în proporție de 64,28% față de prevederile inițiale, și doar de 49,43% față de cele finale. Dar, citeaza, cele mai mici venituri au fost din impozite, taxe și contribuții, în sumă de peste 224 milioane de lei, urmate de subvenții de la alte niveluri ale administrației și sume prefinanțate de UE.

Conform raportului, cele mai ridicate rate de realizare au avut venituri din impozite și contribuții – peste 100% față de prevederile finale, iar cele mai slabe rezultate s-au înregistrat la subvenții, doar 14,61%. Problematica subestimării acestor venituri a fost cauzată și de prevederile bugetare care înscriu valoarea totală a contractelor de finanțare, deși unele proiecte se derulează pe mai mulți ani.

Cheltuielile totale au fost sub nivelul previzionat cu peste 2,2 miliarde de lei, indică raportul, fiind o scădere de la 56,75% în 2022 la 46,56% pentru 2023. Nerealizarea proiectelor cu finanțare nerambursabilă din PNRR și a celor din împrumuturi a fost principalul motiv, menționează sursa. Executia capitalului a fost de doar 22,83%, ceea ce sugerează dificultăți în elaborarea și implementarea proiectelor de dezvoltare.

Din totalul cheltuielilor efectuate, cele mai mari pondere au avut cheltuielile de personal – 23% – urmate de cheltuielile pentru proiecte cu fonduri externe și pentru bunuri și servicii. Analiza structurilor de cheltuieli arată o orientare clară spre plata salariilor și cheltuielilor de funcționare, în timp ce investițiile sunt încă insuficiente.

Raportul mai precizează că, față de anul 2022 și 2021, cheltuielile pentru personal au fost constante, reprezentând peste 23% din bugete. Între timp, cheltuielile de capital au continuat să scadă, ajungând la 19% din total, în condițiile în care investițiile cu finanțare externă au crescut de la 9% în 2021 la 22% în 2023. Pare a fi o tendință clară de prioritizare a cheltuielilor curente, mai noteaza opinia publică din Buzău.