Victor Frunza, un disident și scriitor român, comemorat la 90 de ani de la naștere

Victor Frunza, un disident și scriitor român, comemorat la 90 de ani de la naștere

Victor Frunza, evocare la 90 de ani de la naștere

La împlinirea a 90 de ani de la nașterea lui Victor Frunza, scriitorul buzoian Dumitru Ion Dinca a adus un omagiu memoriei sale. Potrivit acestuia, Frunza a fost una dintre cele mai curajoase și lucide voci ale exilului românesc. În semn de recunoștință și continuitate simbolică, Dinca și soția sa, Florica, au ridicat o cruce pe mormântul disidentului în Cimitirul Eternitatea din Râmnicu Sărat. Demersul a fost posibil și cu sprijinul financiaro-al fiului lui Victor Frunza, Dan Galaction, și al soției acestuia, Beldia, cei din Aarhus, Danemarca, notează sursa opiniabuzau.ro.

Dumitru Ion Dinca afirmă că „Crucea ridicată de Florica și Dumitru Ion Dinca, finii familiei Maria Matela și Victor Frunza, reprezintă nu doar un gest de prețuire, ci o reparare morală”. Peste timp, eforturile de păstrare a memoriei nu s-au oprit, iar în 2010, cu sprijinul viceprimarului Sorin Cirjan și al directoarei de liceu Liliana Sbirnea, s-a reușit redenumirea unei unități de învățământ din Ramnicu Sărat după numele lui Victor Frunza. Totodată, în 2012, hotărârea Consiliului Local a stabilit schimbarea numelui Grupului Școlar Industrial, devenind Liceul Tehnologic „Victor Frunza”.

În continuare, Dinca conchide că opera lui Victor Frunza rămâne cea mai valoroasă moștenire. El îl caracterizează drept „disident cu o operă impresionantă — Istoria stalinismului în România”, evidențiind curajul său spectacular. În 1978, subcurajul lui, aflat în documentare la Paris, Frunza trimite trei scrisori către Nicolae Ceașescu, în care cere libertate de presă, drepturi sindicale și respectarea drepturilor omului, difuzate apoi internațional prin Reuters. Conform opinia buzaului, la întoarcerea în țară, a fost preluat de securitate și expulzat în Danemarca, unde s-a stabilit definitiv.

În exil, a început publicarea unor lucrări remarcabile, printre care prima ediție a cărții „Istoria Partidului Comunist Român” în 1984, la Aarhus, și a continuat să documenteze instaurarea dictaturii comuniste în România. În volumul publicat acolo, el avertizează asupra metodelor de stalinizare, despre care scria: „Dominanta acestei perioade este stalinizarea României, făcută prin mijloace politice, economice, pasnice sau represive, întotdeauna împotriva celor ce puteau deveni adversari”. La revenirea în România după 1989, a publicat lucrarea la Editura Humanitas, însă, notează opinia opinia buzaului, el a fost ignorat de elitățile auto-proclamate ale tranziției, fiind exclus și din raportul asupra comunismului, alături de alte personalități.

Victor Frunza, care s-a stins în 2007, a rămas o voce importantă a rezistenței intelectuale. În memoria sa, publicațiile și personalitatea sa sunt considerate modele de curaj și verticalitate în fața opresiunii. Născut în satul Râmnicu Sărat, el a urmat liceul în oraș, apoi studii de jurnalism la București și Moscova. A fost redactor cultural la Radio România, profesor de jurnalism, dar mai ales un apărător fervent al adevărului istoric. În anii de după 1989, a redactat ediții jubiliare ale poeziei lui Mihai Eminescu și a scris volume de versuri, proză și istorie, printre care „Istoria stalinismului în România” și „Istoria comunismului în România”.

Potrivit notează opinia buzaului, el a fost și membru fondator al Alianței Civice și membru în consiliul național al acesteia, precum și membru al Senatului acesteia în anul 2000.

Pentru mai multe detalii, sursa opinia buzaului citează eforturile de a păstra vie memoria disidentului și impactul important pe care l-a avut asupra istoriei și culturii române.