România, în fața provocărilor în gestionarea resurselor de apă
România, în fața provocărilor în gestionarea resurselor de apă
România întâmpină dificultăți în gestionarea eficientă a resurselor de apă și în reducerea pierderilor, conform unui raport recent al Comisiei Europene. Datele Administrației Naționale "Apele Române" indică faptul că, deși rezervele actuale sunt suficiente, 26 de secțiuni hidrografice se află deja sub debitul minim necesar, ceea ce duce la restricții temporare în mai multe localități.
Potrivit sursei citate, anual, țara pierde milioane de metri cubi de apă din cauza rețelelor învechite, estimările arătând că pentru fiecare pahar de apă livrat, jumătate se pierde pe traseu. Aceasta generează costuri mari și pune presiune suplimentară pe resursele de apă. În timp ce rezervele din cele 40 de lacuri de acumulare principale sunt la 87,43 la sută, monitorizările indică faptul că 26 de secțiuni hidrografice deja au debitul sub nivelul minim necesar.
Conform notează opiniabuzau.ro, peste 120 de localități, în special din județele Vaslui și Gorj, se confruntă cu restricții sau cu ape freatice secate. Debitului Dunării, care în prezent atinge 2.500 m3/s, îi lipsește jumătate din media multianuală, evidențiind vulnerabilitatea structurii rețelei de apă.
Comisia Europeană a cerut, în iulie, autorităților din România să accelereze investițiile în modernizarea infrastructurii și reducerea pierderilor de apă pentru atingerea obiectivelor de mediu și protejarea resurselor vitale. Strategia europeană pentru reziliența apelor pune accent pe utilizarea soluțiilor digitale și a tehnologiilor inteligente de contorizare pentru reducerea riscurilor.
La nivelul Uniunii Europene, 13% din consumul de apă folosit pentru alimentarea publică este irosit, iar pierderile variază între 8 și 57 la sută, România fiind printre statele cu cele mai ridicate valori. Directiva privind apa potabilă prevede, astfel, ca țările cu pierderi peste pragul european stabilit până în 2028 să elaboreze planuri naționale de reducere a acestor pierderi până în 2030.
Pe fondul acestor provocări, Banca Europeană de Investiții a lansat în iulie 2025 Programul de Reziliență a Apei, care va mobiliza 40 de miliarde de euro pentru investiții în modernizarea infrastructurii și implementarea tehnologiilor smart-water în următorii trei ani. Potrivit raportului, companiile din România au început să adopte tehnologii moderne, precum senzori inteligenți pentru detectarea pierderilor și platforme digitale de analiză, care identifică rapid defecțiunile.
Studiile de caz din țară arată că, odată cu integrarea acestor soluții, pierderile de apă înregistrează reducări semnificative în primul an. Orașe precum Iași, Buzău, Pitești, Craiova, Slatina, Timișoara și Arad sunt modele în monitorizarea inteligentă a rețelelor de distribuție a apei, contribuind astfel la gestionarea mai eficientă a resurselor.
