italia vrea să-și mențină cheltuielile pentru apărare în condiții dificile

Italia și alte țări NATO au convenit să crească drastic cheltuielile pentru apărare în următorul deceniu, dar guvernul condus de Giorgia Meloni caută modalități de a minimiza impactul asupra finanțelor sale fragile. Potrivit unei analize realizate de Reuters, Italia s-a angajat să atingă un nivel de 5% din PIB pentru cheltuielile militare până în 2035, respectând în felul acesta reguli impuse de fostul președinte american Donald Trump. Spre deosebire de Spania, care a declarat că nu poate depăși semnificativ limita de 2% din PIB, Italia și-a prezentat intenția de a se alinia acestui obiectiv, cel puțin pe hârtie.

Giorgia Meloni, conștientă că opinia publică italiană este reticentă față de creșterea cheltuielilor pentru apărare, a încercat să liniștească populația după summitul NATO. „Acestea sunt cheltuieli necesare, dar ne-am angajat să nu deviem nici măcar un euro de la celelalte priorități ale guvernului”, a spus ea reporterilor. În realitate, cheltuielile pentru apărare ale Italiei au fost de doar 1,5% din PIB în 2024, apropiindu-se de limita inferioară impusă de NATO pentru membrii săi.

Conform unor date citate de digi24.ro, pentru a atinge noile obiective, Italia ar avea nevoie de o creștere a bugetului militar de peste 60 de miliarde de euro, o sarcină dificilă pentru o țară cu datoria de 135% din PIB, cea de-a doua ca mărime în zona euro. Oficialii italieni intenționează să includă în buget proiecte de infrastructură civilă, considerate de multe ori ca având aplicabilitate dublă, precum porturi, șantiere navale sau poduri. În acest sens, ministerul adjunct al Transporturilor, Edoardo Rixi, a menționat că „o mare parte din investițiile în infrastructură se încadrează în parametrii NATO”.

Potrivit sursei, Comisia Europeană a afirmat că este responsabilitatea Italiei să stabilească dacă proiectele respective sunt dedicate în principal apărării sau utilităților civile. Totodată, un oficial NATO a spus că țările trebuie să aibă planuri credibile pentru a-și susține creșterea cheltuielilor militare, iar infrastructura trebuie să susțină mobilitatea militară, precum drumuri sau porturi.

Italia a identificat deja proiecte de infrastructură în valoare de 483 de miliarde de euro, destinate să fie finalizate în următorii ani, ceea ce indică disponibilitatea pentru creșteri semnificative ale investițiilor. Noul angajament NATO prevede ca cheltuielile pentru apărare să atingă 3,5% din PIB până în 2035 și să includă și investiții legate de securitate de până la 1,5%. Modernizarea porturilor din Trieste și Genova, precum și a unui centru naval în La Spezia, pot fi considerate proiecte importante pentru atingerea acestor obiective.

O altă provocare pentru guvernul Meloni este momentul creșterilor, având în vedere opoziția de centru-stânga, care susține că cheltuielile militare vor reduce resursele alocate statului bunăstării. Oficialii italieni planifică să amâne majorările până după alegerile din 2027, pentru a evita critici politice. Francesco Galietti, de la think-tank-ul Policy Sonar, afirmă că „adevărata provocare pentru Meloni nu este suma, ci momentul ales”. În 2027, Italia ar putea folosi din plin „clauza de excepție” a UE pentru creșteri fiscale, dacă reduce deficitul sub 3% din PIB în 2026, conform unor surse apropiate negocierilor.

Conform acestora, Roma exercită o influență importantă și în vederea amânării obiectivului de 5% până în 2035, față de termenul anterior de 2032. Potrivit lui Rixi, infrastructuri precum porturile din Trieste și Genova, sau centrul naval din La Spezia, pot fi esențiale pentru îndeplinirea cerințelor NATO, fiind parte a proiectelor prioritare de modernizare a infrastructurii militare și civile. Timpul devine astfel un factor cheie în implementarea acestor planuri.